Dacă există o economie care să dea speranţă că valul de inflaţie care loveşte Europa de Est se va sparge în curând, aceasta este Cehia. Acolo, după 13 luni de accelerare neîntreruptă, creşterile de preţuri au încetinit în august, spre surprinderea tuturor.
Dar de la o inflaţie de peste 17% până la scumpiri „nevinovate“ de 2%, ţintite de mai toate băncile centrale ale economiilor moderne, este cale foarte lungă, spun analiştii şi economiştii. Iar celelalte state din regiune ar trebui să ia aminte.
În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, inflaţia lunară din august, adică scumpirile faţă de lună anterioară, au fost semnificativ mai mici decât cele din iulie. Acest lucru s-a datorat reducerii preţurilor carburanţilor. Ieftinirea acestora a fost, de asemenea, mai puternică decât s-a anticipat, explică economistul şef al băncii Cyrrus, Vít Hradil, pentru Radio Praga.
De ce s-au ieftinit aşa mult benzina şi motorina, este oarecum un mister deoarece guvernul nu a intervenit. Însă s-a vorbit mult despre profituri excesive şi posibile practici de tip cartel din partea furnizorilor, iar aceştia au intrat în vizorul presei.
Atenţia nedorită i-ar fi putut forţa să tragă preţurile în jos mai mult decât şi-ar fi dorit. Rezultatul se vede în cifrele despre inflaţie. Indicatorul s-a retras de la 17,5% în iulie (este vorba de inflaţia anualizată) la 17,2% în august. Hradil şi alţi analişti cred că scumpirile nu se vor îndrepta spre 20%, dar nici sub 10% pentru că preţul energiei este pur şi simplu prea mare.
Iar facturile la gaze şi electricitate ale populaţiei abia de acum încolo, după expirarea contractelor pe termen lung, se vor vedea clar în calculul inflaţiei. Apoi, preţurile mari descurajează deja consumul, fapt vizibil în cererea din industria restaurantelor, hotelurilor, de îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Analistul este pesimist cu privire la preţurile energiei în acest an şi următorul, dar crede că în câteva luni preţurile alimentelor se vor linişti. Cehia, cea mai liberală economie din regiune, a fost zguduită recent de proteste contra scumpirii energiei şi NATO, perceput ca implicându-se în războiul din Ucraina, unde Rusia este agresor.
Acum, Cehia este o ţară permisivă şi politic. Partidul comunist a rezistat în parlament până la alegerile din 2021 şi l-a susţinut pe fostul premier Andrej Babis.
Preşedintele Miloš Zeman se consideră un admirator şi prieten al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Însă la Praga este primar un politician din Partidul Piraţilor care consideră Rusia un duşman personal (a acuzat o tentativă de asasinat asupra sa) şi ia partea Taiwanului în conflictul acestuia cu China.
Sub presiunea acestui mix politic, noul guvern propune plafonări de preţuri pentru stăvilirea creşterii facturilor la energie pentru gospodării şi industrie. Acesta este considerat un plan de rezervă pentru cazul în care măsuri propuse cu acelaşi scop de Comisia Europeană nu au rezultatul dorit. În orice caz, energia ar trebui să-şi reducă forţa ca motor inflaţionist.
Banca centrală speculează că inflaţia va ajunge la punctul de vârf mai devreme şi la o cotă mai joasă decât se credea. De aceea, dobânda de politică monetară va fi ancorată. Aceasta este de 7% în prezent. În aceste condiţii, pe pieţe s-au făcut primele pariuri că banca centrală va tăia dobânda la începutul anului viitor.
Noul guvernator al instituţiei, un aliat al preşedintelui Zeman, a spus la începutul mandatului că nu prin creşteri de dobânzi poate fi stăvilită o inflaţie creată de şocuri de preţ externe, el referindu-se la scumpirea energiei.
În Polonia, echilibrul dobânzi de politică monetară - încetinirea economiei – inflaţie a ajuns la punctul în care banca centrală se teme să mai majoreze dobânzile. Dobânzile mari încetinesc inflaţia, dar şi revenirea economiei. De aceea, oficialii instituţiei au indicat că urmează creşteri de dobânzi doar minime.
Prognoza unuia dintre ei arată că inflaţia va depăşi 20% la începutul anului viitor şi nu se va retrage sub 10% până la finalul anului 2024, potrivit The Warsaw Voice. Dobânda de politică monetară din Polonia este de 6,75%. Inflaţia de bază, care exclude elementele volatile ca energia şi alimentele, este de 10%.
Banca centrală îi asigură pe polonezi că nu se vor confrunta cu hiperinflaţie pentru că o încetinire puternică a creşterii economice va crea un mediu toxic pentru creşterile de preţ. Comisia Europeană prognozează că anul viitor Polonia va avea cea mai puternică inflaţie din UE. Mulţi economişti prezic şi recesiune. Prin urmare, economia scade, iar preţurile cresc. Dar cresc şi presiunile sociale. Populaţia devine tot mai nemulţumită de partidul de la conducere, conservator şi tradiţionalist.
Răspunsul partidului Lege şi Justiţie (PiS) este promisiunea că anul viitor va îngheţa la actualele niveluri preţurile electricităţii pentru gopsodăriile cu consum redus, dar şi că va creşte salariul minim. Analiştii de la ING nu cred că recesiunea va fi suficientă pentru a frâna semnificativ inflaţia poloneză deoarece şocul preţurilor energiei asupra companiilor este prea mare pentru ca acestea să nu crească şi mai mult preţurile.
În Ungaria, inflaţia din august a fost de 15,6%. Acolo, preţurile carburanţilor sunt plafonate de guvern până în octombrie. Dacă plafoanele nu sunt menţinute, analiştii cred că inflaţia poate sări de 20%. Inflaţia de bază este de 19%, iar cea la alimente de 30%. Vârful se vede, dar ce e mai rău urmează să vină, chiar dacă dobânda de politică monetară este de 11,75%. De aceea, banca centrală, prima din UE care a început să majoreze dobânzile pentru a domoli inflaţia, spune că va continua lupta.
