Vor fi oare italienii, grecii, spaniolii si portughezii amenintati cu disparitia? Scaderea fertilitatii duce la o imbatranire accelerata a populatiei tarilor din Europa de Sud, acestea riscand sa asiste la un declin al populatiei pana in 2025. Totusi, autoritatile intarzie sa ia masuri in acest sens.
Copiii au fost pentru mult timp parte integranta a culturii mediteraneene. Acest lucru este de-acum de domeniul trecutului insa.
In Europa de Sud, rata de crestere demografica este din ce in ce mai redusa, iar populatia se afla in proces de imbatranire, in timp ce imigratia reuseste mai mult sau mai putin sa compenseze intr-un fel scaderea ratei natalitatii. Aceasta regiune nu a cunoscut un veritabil "baby-boom", insa rata natalitatii a ramas ridicata timp indelungat aici si nu a scazut decat la mijlocul anilor 1970. Italia este "campioana" (cu 18,2% persoane cu varsta peste 65 in 2003), fiind urmata de Grecia (17,3%), Portugalia (16,7%) si Spania (17,1%), aflandu-se in pericol de a prelua in curand titlul de "tara cu cea mai imbatranita populatie" din lume de la Japonia.
Scaderea ratei natalitatii s-a produs aici mai tarziu decat in alte parti, remarca Alain Monnier, director de cercetare in cadrul Institutului National de Studii Demografice (Ined), insa declinul ratei natalitatii a fost mai puternic si mai accelerat, iar reducerea diferentei dintre numarul nasterilor si al deceselor s-a produs de doua ori mai rapid decat in restul Europei Occidentale.
In cazul femeilor spaniole, rata fecunditatii (numarul mediu de copii adusi pe lume de femei in timpul vietii, care trebuie sa fie de 2,1 copii/femeie pentru asigurarea intineririi populatiei) nu depaseste 1,34, fata de 2,8 in 1975, iar, in lipsa fenomenului imigratiei, populatiile Italiei si Greciei ar fi inceput deja sa scada.
Acest fenomen s-ar putea accelera incepand cu anul 2050, estimeaza Consiliul Europei. Numarul tinerilor din aceste tari a scazut deja cu o treime intre anii 1975 si 2000, de doua ori mai mult decat in intreaga Europa Occidentala si de Est. Insa, cum s-a intamplat peste tot, durata de viata s-a prelungit. Scade numarul tinerilor, creste cel al batranilor, acest fenomen riscand sa se accentueze incepand cu anul 2015, ducand la orizontul anului 2050 procentul persoanelor varstnice la 35% in Spania si 34,4% in Italia, in timp ce procentul celor cu varste de peste 80 de ani s-ar putea tripla. Rezultatul: in Spania, de exemplu, rata dependentei de cei de varsta a patra ar putea creste de la 27% la 65,5%, cea mai pronuntata crestere din interiorul OCDE.
Istoria si structurile sociale au o importanta foarte mare in producerea acestui fenomen. "Regimurile autoritare au facut ca aceste societati sa se bazeze pe vechi valori, cum ar fi familia, spiritul crestin, absenta contraceptivelor. Odata cu prabusirea acestora, rata fecunditatii a inregistrat o scadere brutala", remarca Jean-Paul Sardon, director al unui institut demografic.
In tarile din Europa de Sud, totul concura la intarzierea nasterii primului copil si la reducerea numarului de membri ai unei familii. "Tinerii locuiesc cu parintii, muncesc, economisesc, isi cumpara o locuinta si de-abia dupa aceea isi creeaza o familie", remarca demograful.
Rata ridicata a somajului in randul celor cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani si patrunderea intarziata pe piata muncii complica situatia. In plus, din ce in ce mai putine cupluri se casatoresc, iar nasterea unui copil in afara institutiei casatoriei este un fenomen foarte rar. "Exista o vointa a cresterii nivelului de trai, iar un copil costa", arata Jean-Pierre Garcon, din cadrul OCDE.
Aceasta alegere a dezvoltarii personale in detrimentul statutului de parinte apasa greu asupra cresterii demografice. Alegerea este simpla: a munci sau a avea un copil. In timp ce cheltuielile sociale alocate familiilor reprezinta in jur de 3-4% din PIB in tarile Europei de Nord, in sud acestea depasesc 1% numai in Grecia. Nu trebuie uitat faptul ca in societatile moderne argumentele "nataliste" cum ar fi numarul creselor sau ajutoarele financiare, nu sunt suficiente pentru a impinge in sus rata natalitatii.
"Este necesar un cadru pozitiv mult mai global, care sa includa nu numai calitatea sistemului de sanatate", sustine Jean-Pierre Garcon. Modelul francez extrem de eficient este din acest punct de vedere o exceptie, sunt de parere numerosi specialisti.
Imposibil de evitat, imbatranirea populatiei si scaderea numarului de persoane active pun in pericol segmentul pensionarilor si echilibrele bugetare.
Datoriile publice cresc, cresterea economica este afectata. Conform Comisiei Europene, cresterea economica potentiala a UE va scadea de la 2%-2,5% in prezent la 1,25% in 2040. Iar daca se doreste mentinerea raportului de 35 pensionari la 100 de persoane active, Uniunea trebuie sa primeasca 13 milioane de imigranti pe an. Viitorul va fi si mai sumbru in cazul Europei de Sud.
In mod paradoxal, acesti nori grosi nu au reprezentat un motiv de ingrijorare pentru guverne pana de curand. La nivel comunitar, acest subiect a fost luat in discutie nu mai devreme de anul 2005, in cadrul summitului european organizat in Hampton Court. De atunci, constient de existenta acestei "bombe cu efect intarziat", comisarul european pe probleme de ocupare a fortei de munca si afaceri sociale, Wladimir Spidla, analizeaza in permanenta aceasta situatie, iar statele membre sunt indemnate sa integreze acest gen de date in renumitele lor programe de stabilitate si convergenta.
Insa statele din Europa de Sud, ca si altele, sunt extrem de precaute cand trebuie sa ia masuri.
Spania
In aceasta tara fenomenul imigratiei a fost cel care a permis cresterea populatiei mult timp fixate in jurul a 40 milioane de locuitori, Spania fiind in 1995 tara cu cea mai scazuta rata a fecunditatii din lume, record "preluat" de atunci de tarile din Europa de Est. Totusi, "imigratia nu reprezinta o solutie pe termen lung", subliniaza oficialii OCDE. Autoritatile spaniole sunt constiente ca nu exista metode sigure care sa determine cuplurile sa aiba copii. Totusi, acestea depun eforturi semnificative in acest sens: introducerea unui concediu paternal, un proiect de lege privitor la egalitatea dintre barbati si femei, un ajutor de 100 de euro pe luna timp de trei ani acordat la nasterea fiecarui copil.
Grecia
In prezent, exista din ce in ce mai multi imigranti in Grecia. Acestia reprezinta aproximativ 10% din populatia activa, ocupand in special posturi de necalificati. Populatia Greciei va incepe sa scada din 2015, punand in pericol perenitatea unui sistem de pensii considerat de OCDE drept cel mai generos din randul tarilor membre si cresterea economica, ce ar putea sa nu depaseasca 0,8% pe an intre anii 2031 si 2050. Oficialii de la Bruxelles caracterizeaza situatia ca fiind de un risc ridicat, in timp ce FMI estimeaza ca sistemul public de pensii va reprezenta 22,6% din PIB in 2050.
Italia
In 2006, guvernul italian oferea 1.000 de euro pentru fiecare copil nascut in 2005. In acest an, acesta a ridicat plafonul resurselor prin introducerea dreptului la alocatii familiale, a majorat valoarea deducerilor de impozite pentru cheltuielile familiale, a creat un "Fond national pentru politica familiala" si a lansat un plan multianual privitor la crese, de 100 mil. euro pe an. Totusi, pana acum nici un guvern nu a reusit sa puna la punct o veritabila politica in domeniul familiei. Bebelusii continua sa fie o problema de familie, care nu priveste statul. Pricipalele probleme ale Italiei sunt: durata de viata foarte ridicata, probleme de ocupare a fortei de munca si legate de locuinte.
Portugalia
Portugalia ii integreaza pe cei veniti din alte tari intr-un ritm sustinut. Rezultatul: rata fecunditatii este mai putin catastrofala aici comparativ cu alte tari din Europa de Sud. Pe fondul celei mai spectaculoase cresteri a duratei de viata din Uniunea Europeana si a scaderii numarului de nasteri, guvernul acestei tari a luat taurul de coarne pentru a evita falimentul sistemului de pensii in 2015. Reformele, care ar urma sa fie implementate in acest an, vor viza in principal cresterea varstei de pensionare la peste 65 de ani, iar parintii cu mai putin de 2 copii va trebui sa cotizeze mai mult.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
