Partidul Social Democrat din Finlanda, aflat la guvernare alături de alte patru formaţiuni politice, s-a săturat de politici de austeritate. Cel puţin aşa reiese din rezultatul alegerilor interne în care social-democraţii l-au înlăturat de la conducerea grupării pe ministrul finanţelor Jutta Urpilainen, o susţinătoare a reducerii cheltuielilor bugetare şi o apărătoare înfocată a măsurilor de austeritate.
Urpilainen, care după rezultatul votului şi-a anunţat intenţia de a demisiona din funcţia de ministru şi de a se reîntoarce în parlament, va fi înlocuită în fruntea partidului de liderul sindical Antti Rinne, care promite politici fiscale mai puţin aspre, bunăstare mai mare şi investiţii pentru creşterea numărului locurilor de muncă.
Rinne a fost susţinut de 257 social-democraţi, în timp ce Urpilainen a primit 243 de voturi la congresul partidului.
„Social-democraţii din Finlanda şi din Europa trebuie să ţintească din nou către asigurarea de locuri de muncă pentru toţi cei care vor şi sunt apţi să muncească. Cheia sunt investiţiile care creează premisele pentru creştere rapidă în viitor“, a spus Rinne, citat de Bloomberg. Electoratul finlandez este nemulţumit de măsurile de austeritate, iar Urpilainen a fost făcută responsabilă pentru scăderea popularităţii partidului printre alegători.
Sprijinul alegătorilor pentru social-democraţi a scăzut la 15,8% de la 19,1%, cât a fost în 2011, când partidul a preluat guvernarea alături de alte cinci formaţiuni politice, potrivit unui sondaj YLE. Alianţa de Stânga a renunţat la guvernare în martie ca reacţie la măsurile de austeritate. Guvernul de la Helsinki a făcut eforturi mari pentru a stabiliza finanţele publice ale ţării prin creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor publice, iar cel mai recent pachet de austeritate, de 2,3 miliarde euro, a fost aprobat în martie, potrivit The Wall Street Journal.
De la preluarea funcţiei de ministru al finanţelor în 2011, Urpilainen a tăiat cheltuielile publice şi a mărit taxele cu 6,8 miliarde euro pentru a ţine în frâu creşterea datoriei publice, însă perspectivele economice ale Finlandei s-au deteriorat în timpul mandatului acesteia. Economia Finlandei s-a contractat în trei din ultimii cinci ani, iar rata şomajului a ajuns la 9,5% în luna martie.
Datoria publică a ţării ca procent din PIB ar putea depăşi anul viitor limita de 60% prevăzută de tratatele UE, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Agenţia de rating Standard & Poor’s a avertizat în aprilie că ar putea retrograda calificativul maxim „AAA“ al Finlandei dacă economia ţării şi situaţia privind datoria publică nu vor da semne de îmbunătăţire.
Reducerea taxelor aplicate companiilor a fost una dintre soluţiile găsite de Urpilainen pentru a ameliora efectele măsurilor de austeritate, pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi a încuraja investiţiile, însă planul i-a atras critici puternice din partea lui Rinne. „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face pentru a da impuls creşterii economice şi pentru a majora numărul angajărilor. Trebuie să întărim cererea internă“, a spus acesta.
Noul lider al social-democraţilor, care a afirmat că vrea să renegocieze noul program al guvernului privind limitarea cheltuielilor publice, a spus zilele trecute că partidul va merge pe linia programului de guvernare stabilit în 2011. El a precizat că „ar putea fi adoptate mici modificări în iunie“, când şi Partidul Naţional de Coaliţie îşi va alege un nou lider.
„Politicile economice şi finanţele publice sănătoase sunt instrumente, aşa cum este şi statul care urmăreşte bunăstarea cetăţenilor. Acestea nu sunt scopul final – sunt modalităţi pentru a asigura egalitatea cetăţenilor şi o viaţă cât se poate de bună“, a explicat Rinne.
Guvernul finlandez a annunţat în martie că intenţionează să strângă 1,9 miliarde euro prin vânzări de active, iar aproximativ 1,3 miliarde euro ar urma să fie folosiţi pentru reducerea datoriei guvernamentale. Rinne a spus că va cheltui mai puţin pentru reducerea datoriei şi mai mult pentru investiţii în crearea de locuri de muncă.
