Business sportiv. Micile oraşe din ţară plasează sportul în inima comunităţilor. În timp ce unele localităţi devin destinaţii pentru campionate de sport importante, altele trimit tineri sportivi pe cele mai înalte podiumuri din ţară şi din Europa

♦ Făgăraş, Făget, Feleacu, Tuşnad, Sălciua şi Tarcău sunt doar câteva dintre localităţile din ţară care sunt gazdele unor competiţii de alergare în acest an ♦ În Vatra Dornei, Urlaţi şi Avrig vor avea loc competiţii de ciclism dedicate atât adulţilor, cât şi copiilor.

Cea mai dezvoltată infrastructură sportivă din ţară se află în Bucureşti, care totodată are şi cea mai mare putere economică dintre toate oraşele ţării. Sportul bucureştean s-a dezvoltat într-un cerc, mulţi sportivi sunt în Capitală pentru că există infrastructura sportivă necesară, care s-a dezvoltat tocmai pentru că există un public numeros căruia să se adreseze.

Infrastructura sportivă s-a dezvoltat şi în alte oraşe, unde mai există câteva baze sportive mari, însă şi acestea fac parte din categoria marilor oraşe, şi ca populaţie şi ca putere economică. Lucrurile se schimbă în peisajul oraşelor mai mici ale ţării sau comune, unde nu există nici putere economică, iar bazele sportive, de multe ori, sunt doar un ideal.

Totuşi, câteva localităţi au reuşit să apară pe harta internaţională a campionatelor de sport sau chiar au dat sportivi ce au ajuns pe cele mai înalte podiumuri din ţară şi din Europa. Oraşele mici încep să se mişte şi sportul e una din opţiunile pe care aceste localităţi le au pentru a creşte.

Unul dintre cele mai importante competiţii sportive de nivel european care a avut loc în România în ultima perioadă a fost Campionatul European de Mountain Bike, care a pus Fundata, Cheile Grădiştei, pe harta europeană a ciclismului. La startul competiţiei care a avut loc la Cheile Grădiştei s-au adunat 400 de sportivi din 32 de ţări. Este pentru prima dată când România este gazda unui astfel de eveniment, iar organizarea unui campionat de tipul acesta pe plan local va contribui la creşterea popularităţii acestui sport, dar va însemna şi o promovare a ţării, dar şi a zonei Fundata.

Cheile Grădiştei este un caz fericit în ceea ce priveşte infrastructura sportivă, fiind un complex turistic, unde există multe facilităţi dedicate sportivilor, atât pentru antrenamente, cât şi pentru organizarea unor competiţii sportive. Componenta sportivă a complexului a fost dezvoltată şi datorită experienţei în lumea sportului a proprietarului. Complexul Cheile Grădiştei este administrat de Ovidiu Gârbacea, care a fost multiplu campion naţional la schi fond, campion universitar şi campion balcanic, antrenor al lotului olimpic. Ulterior, a ales să se retragă şi să pună bazele unei afaceri pe cont propriu alături de soţia sa Dorina. Antreprenorul a avut mai întâi un business cu cherestea, putând astfel dezvolta întreg proiectul Cheile Grădiştei.

Chiar şi în lipsa infrastructurii sportive, micile oraşe devin, chiar şi pentru o zi, destinaţii sportive, unde sunt organizate diferite competiţii, cele mai multe dintre acestea fiind de ciclism sau de alergare, sporturi unde nu e nevoie de o dezvoltare a infrastructurii sportive.

Făgăraş, Făget, Feleacu, Tuşnad, Sălciua şi Tarcău sunt doar câteva dintre localităţile din ţară care sunt gazdele unor competiţii de alergare în acest an, unde participanţii nu sunt doar cei din zonă, ci şi pasionaţi veniţi şi din alte părţi ale ţării pentru a participa la astfel de competiţii.

În schimb, în Vatra Dornei, Urlaţi şi Avrig vor avea loc competiţii de ciclism, dedicate atât adulţilor, cât şi copiilor. Maratonul Vinului, competiţia de ciclism care are loc anual în Urlaţi, a ajuns deja la a 12-a ediţie, iar mulţi dintre participanţi vin din Bucureşti, unul dintre punctele de ridicare a kit-urile de participare fiind chiar în Capitală.

Câmpina a fost recent gazda Trofeului Premium Tenis, competiţie dedicată fetelor şi băieţilor categoriilor U10, U14 şi U16, unde au participat sportivi din toată ţara, turneul fiind inclus în calendarul oficial al Federaţiei Române de Tenis.

Acestea sunt doar câteva din exemplele de oraşe care sunt gazdele unor competiţii sportive ce reuşesc să atragă amatori şi profesionişti din toată ţara şi nu numai.

Pe de altă parte, micile oraşe nu sunt doar gazde ale competiţiilor sportive, însă sunt şi sursa de unde provin sportivi ce reuşesc să ajungă la înalta performanţă.

Aurora Băicoi, un mic club sportiv de rugbi din oraşul Băicoi, judeţul Prahova, a reuşit să strângă în jurul său o comunitate de copii şi tineri care fac sport în mod regulat, iar unii dintre ei au reuşit să atingă şi înalta performanţă. Şapte dintre copiii care au început să practice rugbi-ul la Aurora Băicoi au fost selecţionaţi la echipele naţionale. Clubul reuşeşte să adune circa 100 de copii în fiecare an. Lucian Mircescu, fondatorul clubului Aurora Băicoi, spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat a fost tocmai să convingă părinţii şi copiii să se apuce de sport şi să vină la antrenamente în mod regulat, însă el este de părere că sportul poate fi singura şansă a multor copii de a-şi depăşi condiţia materială.

„Sportul în sine, prin ceea ce îi propune copilului mai târziu, îl ajută la creşterea şanselor de a avea standarde de viaţă mai bine. Adică vii la rugbi, arăţi că poţi să faci ceva pe teren, apoi îţi continui studiile la un liceu sportiv, unde ai masă, cazare şi probabilitatea de abandon şcolar este mult mai mică“, spunea anterior pentru ZF Lucian Mircescu.