Recent, pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost lansat pentru dezbatere publică un proiect de lege care vizează modificarea unor acte normative precum legea societăţilor comerciale, legea registrului comerţului şi legea privind simplificarea formalităţilor de înregistrare a entităţilor comerciale şi autorizarea funcţionării acestora.
Potrivit prevederilor proiectului de lege, aflat în dezbatere până la data de 28 iulie 2014 pe site-ul Ministerului Justiţiei, principalele modificări vizate sunt:
1. introducerea identificatorului unic la nivel european EUID ca element suplimentar de control al fluctuaţiilor reale ale activităţii agenţilor economici reprezintă setul de modificări şi completări ce priveşte Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;
2. registrele comerţului din statele membre ale Uniunii Europene vor fi interconectate, ceea ce va presupune punerea la dispoziţia publicului a documentelor şi informaţiilor referitoare la profesioniştii înregistraţi în registrul comerţului, precum şi schimbul de documente şi informaţii cu registrele comerţului din statele membre ale Uniunii Europene în cazul operaţiunilor de fuziune transfrontalieră şi al sucursalelor înfiinţate de societăţi cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene; aceste prevederi vizează modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. dizolvarea unei societăţi, în ce situaţii se va realiza şi de către cine, ce autoritate publică poate dispune numirea lichidatorilor, posibilitatea creditorilor de a vinde şi părţile sociale, nu numai a acţiunilor debitorului şi alte proceduri sunt prevăzute în secţiunea proiectului de lege dedicată modificării şi completării Legii societăţilor nr.31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Aşadar, proiectul îşi propune ca aceste modificări să ducă, pe de o parte la instituirea unei platforme centrale europene, în care informaţiile din registrele comerţului să fie interconectate, asigurându-se un acces facil, o comunicare optimă şi o situaţie a comercianţilor în timp real, astfel apărând şi nevoia unui cod unic de identificare european, pe de altă parte, se urmăreşte clarificarea şi corelarea unor aspecte din Legea nr. 31/1990 cu noile Coduri Civil şi de Procedură Civilă, respectiv cu Legea nr. 85/2014, Codul insolvenţei.
1. Identificatorul unic la nivel european EUID
Modificarea adusă Legii 359/2004 prevede ca atunci când are loc înmatricularea sau înregistrarea persoanelor fizice sau juridice în Registrul Comerţului, solicitanţilor să li se elibereze pe lângă certificatul de înregistrare, conţinând numărul de ordine din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare fiscală atribuit de Ministerul Finanţelor Publice, şi identificatorul unic la nivel european EUID, după caz, precum şi alte date (stabilite prin ordin al ministrului justiţiei). Acest identificator unic include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, după caz, alte elemente în vederea evitării erorilor de identificare.
2. Sistemul de interconectare a registrelor comerţului din statele UE
Din perspectiva aplicării Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2012 şi materializării prin modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, republicată, apare şi necesitatea introducerii indentificatorului unic EUID. Directiva amintită vizează următoarele elemente de noutate prevăzute a intra în vigoare şi a deveni funcţionale începând cu data de 7 iulie 2017: interconectarea registrelor comerţului din statele membre UE, comunicarea între registrele comerţului din statele membre prin intermediul sistemului de interconectare, acordarea identificatorului unic pentru societăţi la nivelul Uniunii Europene, asigurarea de informaţii cu titlu gratuit.
Concret, dispoziţiile vizează conectarea registrului central al comerţului, împreună cu registrele comerţului locale (de pe lângă tribunale) la o platformă centrală europeană – sistemul de interconectare europeană, urmând ca punctul de acces electronic al acestuia să fie portalul european e-Justitie. La nivel naţional, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comertului.
Sistemul urmăreşte centralizarea la nivel european a datelor privind entităţile comerciale în vederea schimburilor de informaţii şi urmăririi fluctuaţiilor şi stării de activitate a comercianţilor, dar totodată va oferi gratuit şi informatii despre aceştia tuturor celor interesaţi. Aceste informaţii privesc: denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în registrul comerţului, sediul social/profesional al persoanei înregistrate şi statul membru în care este înmatriculată, numărul de ordine din registrul comertului al persoanei înmatriculate/înregistrate, identificatorul unic la nivel european EUID şi codul unic de înregistrare fiscală, starea firmei precum şi orice informaţii privind proceduri de dizolvare, lichidare sau de insolvenţă a persoanei juridice din statul membru al Uniunii Europene, radierea acesteia din registru. Totodată, vor fi consemnate şi informaţii despre entităţi comerciale dintr-un stat membru UE care au deschis sucursale în alte state membre.
3. Modificări în legislaţia privind societăţile comerciale
Pornind de la scopul de a simplifica procedurile legate de dizolvare, lichidare, radiere, coroborată cu intenţia de a reducerea numărului de dosare din instanţe şi degrevarea acestora de anumite formalităţi, dar şi în legătură cu asigurarea unei baze de date actualizate şi corecte, pentru sistemul amintit, proiectul de lege vizează anumite modificări şi aduce unele completări Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată.
Astfel, principalele modificări şi completări sunt următoarele:
a. Orice persoană interesată, precum şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului poate cere tribunalului dizolvarea unei societăţi în următoarele cazuri:
- societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale la Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în termenul prevăzut de lege;
- societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
- acţionarii/asociaţii/membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reşedinţa cunoscută;
- societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii;
- a încetat activitatea societăţii sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 3 ani de la data înscrierii în registrul comerţului;
- nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social, inclusiv urmare expirării duratei actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori a transferului dreptului de folosinţă sau proprietate aspra spaţiului cu destinaţie de sediu social.
Înainte cu 15 zile calendaristice de a formula acţiunile de dizolvare, ONRC va trebui să afişeze pe pagina sa de internet şi pe portalul de servicii online lista societăţilor vizate. Hotărârea tribunalului, dat fiind caracterul sever al măsurii dizolvării, trebuie comunicată şi societăţii, pe lângă comunicarea către Registrul Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial.
b. numirea unui lichidator înscris în Tabloul Practicienilor în Insolvenţă se va face de către ONRC.
Concret, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, iar ONRC, la cererea oricărei persoane interesate, inclusiv a Ministerului Finanţelor Publice - ANAF, procedează la numirea unui lichidator. În momentul de faţă, numirea lichidatorului se face de către judecătorul delegat, doar după trecerea a 3 luni de la rămânerea definitive a hotărârii de dizolvare.
c. lichidatorul va fi numit în maxim 60 de zile
Proiectul prevede o mărire a termenului în care pot fi numiţi lichidatorii, de la 30 de zile, în forma actuală a legii, la 60 de zile, de la data înregistrării în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare.
d. lichidatorul va fi remunerat în cuantum fix de 1.000 lei
Potrivit formei actuale a legii societăţilor comerciale, remunerarea lichidatorului se realiza din averea societăţii dizolvate (în lipsă, din fondul de lichidare), însă proiectul prevede ca lichidatorul să fie remunerat în cuantum fix de 1.000 lei, sursa acestor bani urmând să fie ori averea societăţii, fie în lipsă, decontând de la Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România.
e. radierea va fi precedată de un anunţ al ONRC timp de 15 zile
Rezoluţiile pronunţate se comunică electronic lichidatorului numit, se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi pe portalul de servicii online al acestuia şi se înregistrează în registrul comerţului. Ulterior, ONRC procedează la întocmirea unei liste a societăţilor pentru care urmează să formuleze acţiuni de radiere, cu 15 zile calendaristice înainte.
De asemenea, hotărârea tribunalului de pronunţare a radierii trebuie comunicată şi societăţii şi este supusă apelului. După rămânerea definitivă a hotărârii, din nou ONRC va publica pe pagina sa de internet lista societăţilor radiate.
e. lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data înregistrării în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare
Proiectul aduce ca noutate prelungirea lichidării, în sensul că decizia de prelungire (pentru motive întemeiate) va fi în sarcina oficiului registrului comerţului, nu în a tribunalului, ca în prezent, urmărindu-se deasemnea degrevarea instanţelor.
La cererea lichidatorului, având în vedere motive temeinice, oficiul registrului comerţului poate prelungi termenul privind lichidrea cu încă un an, dar nu mai mult de două ori.
f. corelarea prevederilor din legea societăţilor comerciale cu alte dispoziţii în vigoare
Potrivit art. 2.389, pct. d) din Noul Cod Civil (Legea 287/2009) se pot ipoteca “acţiuni şi părţi sociale, valori mobiliare şi alte instrumente financiare”. În forma actuală, posibilitatea vinderii de către creditorii ipotecari era restrânsă numai la acţiuni, părţile sociale nefiind vizate. În cazul în care proiectul de lege ar urma să fie aprobat în forma postată pe site-ul Ministerului Justiţiei, noile reglementări ar putea prevedea posibilitatea creditorilor de a popri, sechestra sau vinde şi părţi sociale, alături de acţiuni.
Atenţie!!Proiectul de lege (pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii societăţilor nr.31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare) publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei NU ESTE un act normativ oficial. Pentru a-şi produce efectele ca act normativ, proiectul trebuie să fie adoptat de către Parlament, promulgat prin decret de către Preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I
