Înflaţia în UE, pe medie, a scăzut la 2,6%, ţările Uniunii depăşind, astfel, şi şocul pandemiei şi pe cel al preţului petrolului. Nu şi România unde inflaţia (creşterea armonizată a preţurilor de consum) a fost de 6,7%, cea mai mare din blocul comunitar. În vreme ce BCE anunţă scăderea dobânzilor într-o perioadă apropiată, BNR sugerează că este legată de mâini şi de picioare şi, deci, dobânzile nu vor scădea într-un orizont vizibil.
Anul trecut, ziarele din România făceau glume pe seama Ungariei pentru că avea cea mai mare inflaţie din UE şi că politicile sale economice ar fi condus la acest rezultat. Ungaria şi-a văzut de treabă iar, în martie curent, inflaţia a ajuns în Ungaria la 3,6%, în vreme ce inflaţia în România a fost de 6,7%, cea mai mare din UE. În aceste condiţii, nici nu se mai pune problema reducerii imediate a dobânzii de politică monetară a BNR, deci nici a ieftinirii, pe cale de consecinţă, a creditului comercial, chiar dacă inflaţia este uşor sub dobânda-cheie de 7%.
Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, România a avut în luna martie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de 6,7%, la mare distantă de următoarea ţară, Croaţia, cu 4,9%.
Media inflaţiei (creşterea armonizată a preţurilor de consum) la nivelul UE a fost, în martie 2024, de 2,6%, în scădere de la 2,8% în februarie.
În martie 2023, rata inflaţiei a fost de 8,3%, deci avem o scădere puternică a creşterilor de preţuri, adică aproape de idealul de 2%. În zona euro, rata medie a inflaţiei a fost, luna trecută, de 2,4%. Cele mai mici rate ale inflaţiei au fost în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%).
Cea mai mare rată a inflaţiei a fost în România, de 6,7%.
Într-un interviu pentru canalul american CNBC, preluat de toate agenţiile de presă cu profil financiar, Christine Lagarde, preşedinta Bancii Centrale Europene (BCE), spune că banca europeană va scădea dobânzile, dacă inflaţia se va mai duce puţin în jos (2,6% media UE). Într-un viitor apropiat, spune ea, semn că optimismul este pe calea cea dreaptă. Ne mai uităm la preţul petrolului dar, dacă nu se întâmplă nimic neaşteptat, vom scădea dobânzile într-un termen apropiat, spune Lagarde.
Nu acelaşi lucru îl poate spune BNR.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, a spus pentru agenţia de presă Bloomberg, că BNR are nevoie de mai mult timp pentru a reduce dobânda de referinţă pentru că inflaţia nu scade potrivit nivelului anticipat.
În minuta şedinţei de politică monetară, din aprilie, CA al BNR arată că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă, dar într-un ritm mai redus faţă de 2023 şi pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată în prognoza din februarie 2024, care cobora la 4,7% în decembrie 2024 şi la 3,5% la final de 2025.
Rata ridicată a inflaţiei afectează grav veniturile oamenilor, iar BNR, instituţie ce are drept sarcină principală stăvilirea inflaţiei, dă răspunsuri care nu sunt pe înţelesul oamenilor.
În principal, BNR sugerează că, pentru inflaţia mare, de vină este guvernul. Deficitele sunt foarte mari. Deficitul bugetar stabilit în legea bugetului, de 5% pentru 2024, ar urma să fie de 6,4%, potrivit unei analize a Consiliului Fiscal. Or, asta înseamnă că în economie sunt mulţi bani din împrumuturi care nu au corespondent în activitatea economică şi că nevoile administraţiei nu sunt sprijinite din taxe şi impozite rezultate dintr-o acţiune economică, ci din împrumuturi. Or, banii în plus faţă de puterea economiei, produc creşteri de preţuri. BNR nu are curajul să spună asta direct guvernului care, oricum, este legat de mâini şi de picioare. Are venituri fiscale de doar 27% din PIB faţă de media UE de 41%, un nivel ridicol. Nu ştie să-şi încaseze tot ce-i este cuvenit, potrivit legilor, şi nici puterea politică de a majora taxele.
