Adrian Marinescu, directorul medical şi medic primar de boli infecţioase în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", spune că adoptarea unor programe de prevenţie a bolilor, strategii pentru adoptarea unei alimentaţii sănătoase, a unor programe de mişcare, ar reduce considerabil numărul cazurilor serioase din urgenţe.
“Dacă vrem ca în camerele de gardă să nu avem urgenţe atât de multe, trebuie să ne gândim în primul rând la prevenţie. Nu vorbesc doar de bolile infecţioase. Pacientul cardiac, pacientul pulmonar ajunge acolo pentru că nu a aplicat partea de prevenţie, nu a fost monitorizat la timp. Prevenţia înseamnă că trebuie să am medic de familie, medic specialist, care să monitorizeze pacientul. Apoi discutăm de stilul de viaţă, de calitatea vieţii, de calitatea actului medical care trebuie să se vadă de-a lungul evoluţiei stării acelui pacient”, a spus Adrian Marinescu în cadrul evenimentului ZF Health&Pharma Summit'23.
Alte declaraţii:
♦ Dacă vorbim de ambulator, pe care l-aş considera un serviciu separat faţă de camera de gardă, adică locul unde monitorizezi un pacient care are o afecţiune cronică. Dacă vorbim de camera de gardă aici situaţia este cu totul alta. Din păcate, în camerele de gardă nu prea mai ai ce să rezolvi. Din păcate în România sunt multe urgenţe pentru că la capitolul prevenţie stăm foarte slab.
♦ De fiecare dată când apare o problemă de sănătate publică şi există un subiect de interes, va exista şi politicul. Este clar că într-o situaţie de pandemie intervine şi politicul. Important este cât de mult intervine şi în ce direcţie, pentru că dacă este vorba despre o problemă medicală, rezolvarea ar trebui să vină tocmai de la medici.
♦ Cu mulţi ani în urmă România era în topul ţărilor care se vaccinau şi exista o barieră imunitară destul de bună pentru bolile pe care noi le consideram rare, doar că lucrurile acestea s-au pierdut în timp, iar pandemia nu a făcut altceva decât să vină cu o situaţie mult mai gravă.
♦ Partea de prevenţie în bolile infecţioase nu ar trebui să ţină cont de statutul de persoană asigurată sau nu. Apoi ar trebui ca pacientul din mediul rural să aibă şanse apropiate de de ce se întâmplă la oraş. Personalul medical care să fie distribuit relativ uniform.
♦ Cred că peste ani şi sectorul privat va fi implicat într-o mai mare măsură faţă de acum şi cu o performanţă care se se apropie de cea din ţările cu un sistem medical mult evoluat. Sistemul privat trebuie să vină cu performanţă şi să contribuie la un act medical care să fie complet şi de bună calitate. Cele două sisteme, public şi privat, trebuie să funcţioneze împreună.
♦ Pandemia a demonstrat printre altele că România nu a ieşit chiar atât de rău prin comparaţie cu ţări care care aveau pretenţii mai mari. Vizavi de întrebarea cât de pregătiţi am fi dacă am avea o nouă pandemie peste un an, răspunsul este că niciodată nu vom fi pregătiţi, doar că s-au făcut paşi, şi România a demonstrat că la partea de intervenţie rapidă a luat o notă nu doar de trecere, ci o notă confortabilă.
♦ Auzim foarte des de finanţare şi de puterea exemplului - cred că lucrurile sunt separate. Da, avem nevoie de finanţare, dar cred că lucrurile ar trebui să demonstreze că acolo unde ea se face- la nivelul cabinetului din sat, la nivelul cabinetului din localitate, acesta face ceea ce trebuie, îşi coordonează bine activitatea şi atunci finanţarea vine să crească şi mai mult calitatea actului medical. Ideea că totul trebuie să vină centralizat şi că cineva de sus ar trebui să apese pe un buton şi totul va fi bine la nivel loco nu este chiar valabilă. Sigur, ai nevoie de programe, de lucruri pe care să le coordonezi, dar cred că lucrurile trebuie să se întâmple şi de jos în sus, nu numai invers.
♦ În timpul pandemiei am reuşit să continuăm nişte colaborări şi proiecte importante în aşa fel încât la o viitoare situaţie complicată, care ar putea să apară la un moment dat, legată de bolile infecţioase, intervenţia să fie mult mai rapidă decât a fost în pandemia precedentă. Să fie o rapiditate care nu ţine doar de România, nu doar de Europa ci la nivel global. Totul se face concertat în momentul în care există sisteme bine puse la punct. Nu poţi să acţionezi rapid dacă toate structurile implicate în conducerea unei ţări, în conducerea organizaţiilor, nu sunt pregătite.
