Tehnicile sofisticate ale publicitatii contemporane ne-ar indreptati sa consideram ca servim un domeniu nou. Am putea fi tentati sa privim publicitatea ca pe o stiinta recenta ale carei percepte doar s-au rafinat in anii din urma. Aproape ca nu stim sa definim perioada premarketing in istoria umanitatii, iar consumatorii din noi abia de-si pot imagina era ce a precedat aparitia televiziunii, a celoralte mijloace de comunicare in masa, a internetului.
Intre formele incipiente de manifestare a publicitatii, tablitele de lut inscriptionate ce se gasesc printre vestigiile celor mai vechi civilizatii si efectul teoriilor lui Jack Trout s-au scurs mii de ani publicitari cu aproape tot atatea forme de evolutie. Si ne descoperim invaluiti, dinspre vest, in mrejele unei societati de tip postmodern ce obliga la intoarcerea catre valori fundamentale, catre simboluri, catre traditii. Comunicarea evolueaza si ea catre origini.
Reinvatam sa pretuim mai mult individul si nu colectivitatea din care acesta face parte, valorizam mai mult dialogul cu el in defavoarea monologului catre (toti) consumatori(i), preferam efectul relatiilor publice (mai credibil si de mai lunga durata decat cel al publicitatii). Iar functia sociala a publicitatii, modalitatea prin care aceasta impune atitudini, roluri, modele ajunge sa prevaleze in fata celei comerciale. Parcurgem epoca redescoperirilor, a redefinirii publicitare.
Intre obligatiile nobile ale slujitorilor publicitatii se afla si aceea de a citi. Permanent. Mult. Pentru a fi informati, pentru a ne educa si actualiza gusturile, reperele estetice si culturale, pentru a ne cultiva discernamantul. In acelasi timp, suntem mereu obligati la contact cu realitatea, la vizite in familii cu venit minim pe economie, la dialog cu consumatorii din asezarile sub-urbane. Descoperim astfel prapastia intre notiunile avansate cu care operam si nivelul de perceptie al destinatarilor. Iar misiunea noastra devine, de fiecare data, sa construim o punte accesibila intre aceste doua dimensiuni. Reintoarcerea la simplu, la firesc, la natural e binevenita. Ne inlesneste sarcina.
Sarcina delicata apare abia atunci cand in jurul nostru, in lumea profesionistilor cu pretentii, descoperim lipsa minimei instruiri. Suntem cu adevarat deznadajduiti in clipa in care interlocutori intr-ale comunicarii emit judecati sub forma de sofisme si raspund cu greutatea unor decrete. Ne piere entuziasmul si speranta cand constatam ca "publicitate" inca este confundat cu "reclama", ca se prefera traducerea prin "relatii cu publicul" nu "relatii publice" pentru termenul de "public relations, ca "brand" poate sa insemne "logo" si alte asemenea. La fel de flagrante. Determinarea noastra se mai dilueaza si ea atunci cand singura indeletnicire a brand managementului devine publicitatea si cand preocuparea pentru functiile marketingului se reduce la rolul campaniei publicitare.
Descoperim din nou nevoia unor punti. Intre profesionisti si...profesionisti! Dar, in mod paradoxal, arhitectura acestora este mai greu de realizat. N-am invatat trucul prin care sa ne dezvelim celor ce par a fi de-un fel cu noi si celor pe care-i gandim a fi parte din efortul nostru. Nu ne-am insusit lectia de a-i invata perpetuu pe cei de la care noi asteptam indrumare. Cu alte cuvinte, traim un prezent publicitar anevoios cauzat de lipsa istoriei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
