"Jocurile denoroc simt pulsul cash al pieţei. În acest moment, concluzia e cănu mai sunt bani lichizi pe piaţă", mai spuneConstantinescu.
El esteşi director general al cazinoului Regent din hotelul bucureşteanNovotel, unul dintre cele 13 cazinouri rămase în ţară, încondiţiile în care înainte de criză erau cam 25.
Ocontribuţie la această situaţie a avut şi dispariţia jucătorilor cubani, cam 40 de oameni care înainte de 2008 erau dispuşi săcheltuie de câteva sute de mii de euro şi până la milion într-osingură noapte la mesele de poker. Au mairămas acum doar cel mult 10, iar comportamentul lor s-a schimbatdestul de mult. Dacă în vremurile bune, câştigau şi continuaujocurile în alte cazinouri, mişcare care asigura astfel câştiguripentru majoritatea cazinourilor, acum pleacă cu orice sumă în plusfaţă de suma iniţială.
Jucătorii mici şi-au diminuat şi ei bugetul. Astfel, de lao sumă medie de 400 de euro per client, în condiţiile în care acumpiaţa bucureşteană a cazinourilor este formată de aproximativ10.000 de clienţi pe lună, s-a ajuns acum la o medie de sub 100 deeuro.
Deşi sumele cheltuite s-au diminuat, dorinţa de joc a rămasla fel de mare în rândul consumatorilor, motiv pentru care aceştias-au reorientat către alternative mai puţin costisitoare, cum suntsălile cu aparate sau pariurile.
Paţa totală a jocurilor de noroc din România, respectivbanii cheltuiţi anual în acest sens, este estimată la peste 1,7miliarde de euro cu tot cu cea neagră, conform calculelor BusinessMagazin.
"Cazinourile, pariurile sportive şi aparatele de jocuriînsumează anul trecut 600 de milioane de euro, de patru ori maipuţin faţă de perioada de dinainte de criză", spuneConstantinescu.
Lacalcul se mai adaugă jumătate de miliard de euro din jocurileonline şi alte 325 de milioane de euro din piaţa neagră cu aparateşi mese de jocuri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
