"Nu voi vinde terenurile. În acest moment am trei societăţi mari care activează în agricultură. Dacă va fi introdusă această prevedere, singura soluţie va fi să înregistrez 40 de companii şi să primesc subvenţii ca şi acum pe acele societăţi", explică Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari producători din agricultura locală, care exploatează circa 35.000 de hectare de teren.
La rândul său, Culiţă Tărâţă, care administrează cele 55.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, spune că primul efect al măsurii va fi că fermierii îşi vor înregistra terenurile pe mai multe firme însă rezultatul pe termen lung va fi fărâmiţarea terenurilor deţinute de fermele medii.
"Această măsură va obliga fermierii să îşi facă mai multe societăţi mici. Nu este una dintre cele mai benefice măsuri care se puteau lua. Din câte ştiu eu, nici fermierii din Germania sau Franţa nu sunt de acord cu această mişcare. Eu mă voi descurca, dar nu ştiu ce vor face cei care au câteva sute sau 1.000 de hectare. Ne vom duce 100 de ani înapoi, vom fracţiona din nou terenurile", explică Ţărâţă.
Propunerile de limitare a subvenţiilor fac parte dintr-un plan de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) după anul 2013, instrument prin care sunt alocate subvenţii anuale de circa 55 miliarde de euro pentru agricultură la nivelul întregii Uniuni Europene. Limitarea subvenţiilor per fermă la 300.000 de euro vine în contextul în care autorităţile de la Bruxelles urmăresc încurajarea micilor fermieri. În acest sens, începând cu 2014, cei care lucrează suprafeţe mici de teren vor primi, pe lângă plăţile la hectare, şi o primă anuală cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro. Această decizie a fost luată după ce Comisia Europeană a constatat că o treime din beneficiarii de subvenţii agricole directe lucrează doar 3% din totalul terenului agricol al Uniunii Europene Teoretic, măsura de limitare a subvenţ iilor îi va afecta în România pe cei 13.500 de fermieri care exploatează peste 100 de hectare de teren agricol, potrivit datelor din Recesământul Agricol din 2010. Aceşti fermieri reprezintă însă numai 0,003% din total, în condiţiile în care alte 3,4 milioane de fermieri deţin până la cinci hectare.
Adrian Porumboiu susţine: "Eu nu ţip după aceste subvenţii. Fermele mele sunt la acelaşi nivel tehnic ca şi cele din vestul Europei, însă fermierii din Occident primesc subvenţii şi de trei-patru ori mai mari. Problema este că grâul pe care îl produc eu intră în competiţie pe piaţa europeană cu cel produs în Germania sau Franţa, unde produsul este subvenţionat mai mult şi astfel ei pot să ofere un preţ mai bun ca mine". Adrian Porumboiu are afaceri în agricultură care se ridicau anul trecut la 166,6 mil. euro.
Atât Comcereal Vaslui, firmă controlată de Adrian Porumboiu, cât şi TCE 3 Brazi, companie în proprietatea familiei Tărâţă, se clasează între primii 20 de beneficiari de subvenţii (plăţi directe pe suprafaţă) din Uniunea Europeană. Astfel, în conturile Comcereal Vaslui au intrat circa 2,5 milioane de euro, bani ce corespund unei suprafeţe de 20.000 de hectare de teren, potrivit Farm Subsidy, un ONG care întocmeşte un top anual al celor mai mari beneficiarii de subvenţii agricole din UE. De cealaltă parte, TCE 3 Brazi a încasat 3,6 mil. euro, clasându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari beneficiari de subvenţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
