"Luăm serios în calcul o nouă investiţie în ţările din Europa de Est. România este una dintre posibilele destinaţii ale acestei investiţii. Acum avem posibile planuri în Polonia, Ungaria, România, Serbia şi Rusia. Înainte de a investi trebuie să ne asigură m că avem infrastructura necesară, energie, posibilitatea de a importa materie primă şi a exporta produsele finite şi desigur, avem nevoie de suportul autorităţilor locale, inclusiv pentru un ajutor de stat", spune Michel Rol lier, CEO Michelin Group.
Până acum, francezii au derulat în România investiţii de peste 265 de milioane de euro în ultimii zece ani şi au aproape 3.000 de angajaţi în cele trei unităţi de producţie de la Floreşti (Prahova) şi Zalău (Sălaj).În perioada 2001 - 2010 Michelin România a realizat o producţie de peste 450.000 de tone de anvelope şi peste 150.000 de tone de cord metalic.
China şi Brazilia sunt vedete, dar şi Europa trebuie acoperită
"Noi trebuie să fim acolo unde există piaţă, din acest motiv pentru noi prioritate au India, China şi Brazilia şi în fiecare dintre aceste ţări construim fabrici uriaşe deoarece acestea sunt pieţe foarte mari şi care cresc puternic. Spre exemplu, în China există acum cinci-şase maşini la suta de locuitori, faţă de 60 în Germania, iar acest lucru ne oferă o imagine despre ce va urma mai ales dacă ne uităm la populaţie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru India", a declarat Rollier.
Şeful Michelin Europa a precizat că expansiunea pe noile pieţe emergente din Asia şi America de Sud nu se va face prin renunţarea la investiţii în Europa, unde în continuare există o piaţă care trebuie acoperită.
"România este o piaţă mare, care va creşte ca şi cea a Rusiei. Noi în continuare vrem să avem o bază solidă în Europa. Putem fi în continuare competitivi cu fabrici de anvelope în Europa. Nu relocăm fabricile noastre de aici în China sau India, ci vom avea produse locale.
Mai mult, acum dorim să ne creştem capacitatea de producţie în Europa de Est", a spus Rollier.
La ce se uită Michelin
În prezent fabrica de anvelope din România se concentrează pe modele din aşa-numitele eşaloane doi şi trei - spre exemplu pentru camioane se produc mărcile Kormoran, iar pentru autoturisme Kleber, BF Goodrich şi Michelin.
"În principal aceste anvelope merg la export, iar în Europa există în continuare cerere pentru asftel de anvelope. Aşadar,ar fi logic să ne concentrăm eforturile pentru a produce astfel de anvelope în România", a spus Rollier.
Atunci când analizează locaţia pentru viitoarea fabrică, Michelin ia în calcul şi costurile de transport şi logistică, de la importul de materie primă - cauciuc natural, dar şi exporturile de produse finite pe pieţele europene.
"Din acest punct de vedere România are o competitivitate mai ridicată decât alte ţări deoarece are Constanţa (ieşirea la mare - n.red.).Desigur, am prefera o autostradă pe care să se poată transporta direct în Transilvania. În al doilea rând ai costurile cu forţa de muncă, cost care este unul competitiv în România faţă de Polonia.În al treilea rând este energia. Trebuie să avem pe termen mediu şi lung energie la un cost rezonabil. La acestea se adaugă şi costurile logistice deoarece anvelopele produse trebuie exportate pe alte pieţe.
Încă o dată România are Constanţa şi autostră zile în construcţie spre Ungaria şi Europa de Vest", a declarat şeful Michelin.
Forţa de muncă ieftină, cel mai mare atu
Potrivit acestuia, costul forţei de muncă din România este apropiat de cel din Serbia, dar este mai mic comparativ cu cel din Ungaria şi Polonia.
"Acum mai trebuie să luăm în calcul costul investiţiei, trebuie să comparăm cât va fi în fiecare ţară. Costul forţei de muncă este principalul avantaj al României, nu este mai mic decât cel din Serbia, dar mai mic decât în Ungaria şi Polonia. Dar şi Serbia este foarte competitivă", a spus Rollier.
Potrivit informaţiilor furnizate de firmele de recrutare în zona Ploieşti un manipulant de marfă câştigă între 770 şi 1.209 lei brut pe lună, iar unul care lucrează pe motostivuitor aproximativ 1.400 de lei, contribuţiile lunare reprezentând aproximativ 40% din salariul brut.
În Serbia salariul brut al unui muncitor este de aproximativ 340 - 460 euro (aprox. 1.500-2.000 lei), iar contribuţiile reprezintă 17,9% din salariu, în timp ce în Ungaria salariul mediu brut al unui muncitor este de aproximativ 500 euro (2.150 lei), taxele fiind de aproximativ 31-32%.
"Este normal ca şi costurile legate de forţa de muncă să crească în România. Noi suntem mulţumiţi de faptul că standardul de viaţă se îmbunătăţeşte în fiecare an aici, dar va mai dura mulţi ani până când costurile de aici vor ajunge la acelaşi nivel cu cele din Germania sau Franţa. În al doilea rând, ne aminteşte că atunci când investim într-o ţară precum Polonia, România, Ungaria sau Serbia trebuie să instalăm cele mai bune echipamente. Chiar dacă astăzi poţi avea echipamente mai slabe şi poţi concura cu alte ţări având un cost al forţei de muncă mai scăzut, pe termen lung vrem echipament care să asigure un nivel ridicat al productivităţii", a declarat Michel Rollier.
Vrem ca Michelin să fie condusă de români
El a subliniat că în afară de costul legat de forţa de muncă un alt element este şi calitatea acesteia.
"Mai bine plăteşti mai mult ca să ai angajaţi calificaţi. În România avem deja o experienţă de zece ani şi putem spune că avem o echipă foarte bună atât la Zalău, cât şi Floreşti", a subliniat Rollier.
De exemplu, în vara acestui an, Carmen Petcu, directorul uzinei de la Floreşti a plecat în India, la Chennai, unde Michelin construieşte o fabrică în care investeşte peste un miliard de dolari, aceasta fiind cea mai mare investiţie coordonată de o echipă din care face parte şi un român.
"Noi suntem un grup. Trebuie să oferim angajaţilor, în principal executivilor de nivel înalt, posibilitatea de a lucra în alte ţări, să fie pregătiţi să ştie mai mult despre procesele noastre, şi în al doilea rând, aceştia pot reveni în România.Ceea ce dorim noi în viitor este ca afacerea Michelin din România să fie condusă de români. Dar pentru a ajunge aici durează mai mulţi ani deoarece vrem ca managerii români să petreacă o perioadă de timp de doi, trei sau patru ani în afara României, pentru a şti mai mult despre Michelin", a spus şeful companiei.
Din cadrul Michelin România aproximativ zece români au plecat să lucreze în alte ţări pentru grupul francez, care, la finalul mandatului, cu o durată cuprinsă de obicei între doi şi patru ani, vor avea posibilitatea fie de a reveni în ţară, fie de a ocupa o altă funcţie în cadrul grupului francez.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
