"România trebuie să atragă prin stimulentefermierii să lucreze cele 3,5 milioane de hectare nelucrate.Agricultura este motorul economiei româneşti. După crizafinanciară, economică şi mo rală va veni o criză alimentară şienergetică", spune Culiţă Tărâţă, care deţine, prin exploataţia de60.000 de hectare a TCE 3 Brazi, cea mai mare supra faţă de terenagricol lucrată de o companie în România.
România are aproape 15 milioane de hectare deteren agricol din care 9,4 milioane de hectare sunt repre zentatede terenul arabil, 3,3 mi lioa ne de hec tare de păşuni, 1,5 milioane de fâ neţe, 218.000 hectare de vii şi 206.000 hec tarelivezi. Potrivit ultimelor date disponibile, peste 3 milioane dehectare de teren arabil sunt lăsate înparagină.
Pentru a reduce suprafaţa de teren nelucratValeriu Tabără, mi nis trul agri cul turii şi dezvoltării rurale, aspus la sfârşitul anului trecut că va introduce o suprataxă de 400de lei pentru fiecare teren agricol nelucrat. De atunci însă atrecut mai bine de un trimestru, timp în care ministerul nu a făcutniciun pas concret în materializarea acestui proiect.Reprezentanţii Ministerului Agriculturii nu au răspuns solicităriiZF legată de stadiul în care se află în prezent acest proiect. Înprezent impozitul pentru terenul agricol se situează între 36 şi 43de lei pe hectar anual.
Astfel, după apli carea suprataxării,impozitul ar urma să crească de zece ori.
"Suprataxarea terenurilor propusă de ministrulTabără este una dintre măsuri, nimeni nu îţi dă dreptul sărisipeşti un potenţial naţional. Totuşi această mă sură nu varezolva problema, se vor comasa terenu rile, dar cine le valucra?", se întreabă Mihai Anghel.
Atât marii comercianţi de produse agricole,cât şi producătorii români au atras atenţia că fărâmiţareaterenurilor din România este o problemă care ţine pe locagricultura. În prezent, aproximativ un milion de români, caredeţin până la zece hectare de teren agricol, au în posesie circatrei milioane de hectare de teren agricol, apro xi mativ 20% dintotal.
Creşterea preţurilor naşte primele perspectivede profit
Pe de altă parte, marii agri cul tori spun cănu beneficiază pe deplin de creş terea pre ţu rilor la produseleagricole în condiţiile în care sunt ne voiţi să vândă foarte repededupă recoltă.
Ştefan Poie naru, care exploa tează prinAgrofam Holding Fe teşti 12.000 de hectare de teren agricol, credecă preţurile ridicate vor permite într-o anumită măsură fermierilorromâni să îşi capitalizeze afacerile. "Agricultorii încep să aibă operspectivă de profit care se va vedea în creşterea randamentelorşi în majorarea investiţiilor", spunePoienaru.
Mai mult de o treime din produsele agricoledin România se vând imediat după recoltare, conform lui CezarIulian Gheorghe, director general al Ameropa, unul dintre jucătoriide pe piaţa comerţului cu cereale.
În condiţiile în care cea mai mare parte afermierilor români vînd imediat după recoltă, aceştia sunt nevoiţisă accepte preţuri reduse ca urmare a ofertei mari care există pepiaţă imediat după recoltare.
Anul trecut, imediat după recol tare grâul setranzac ţio na la preţuri cu prinse între 150 şi 200 de euro/tonă,atât pe piaţa locală, cât şi la export.
Astfel înca sările pro du cătorilor s-ausituat între 850 de milioane de euro şi 1,1 miliarde de euro,pentru o pro ducţie to ta lă de apro xi mativ 5,7 milioa ne de tonede grâu.
În condiţiile în care ar fi vândut acumproducţia de anul trecut, fermierii ar fi putut obţine un preţ decirca 300 de euro/tona de grâu. Astfel, veniturile producătoriloragricoli locali s-ar fi ridicat la 1,7 miliarde de euro, încreştere cu aproape 60% faţă de cât au încasat în realitatefermierii.
"Nu am avut puterea să păstrăm producţia,creşterea preţurilor nu ne aduce un plus, frustrările rămân.Producătorii au fost obligaţi să vândă repede producţia după un2009 greu, au fost nevoiţi să vândă ieftin", spune Mihai Anghel,proprietarul Comcereal Dolj, care a obţinut anul trecut 55.000 detone de grâu de pe aproape 11.000 dehectare.
Adrian Porumboiu, proprietarul ComcerealVaslui, cel mai mare producător român de grâu, care a obţinut anultrecut o producţie de 92.500 de tone, spune că fermierii vândimediat după recoltare pentru că nu au suficienţi bani şi nu caurmare a lipsei spaţiilor de depozitare. "Nu există suficienţibani. Spaţii de depozitare există", spunePorumboiu.
Preţurile nu vor scădea la vară, la nouarecoltă
Preţurile produselor agricole au înregistratla nivel internaţional în ultima jumătate de an cea maispectaculoasă creştere din ultimii 50 deani.
În ultimele şase luni preţul grâului a crescutcu 18%, până la 320 de dolari/tonă, cotaţia porumbului a ajuns la290 dolari/tonă, în creştere cu 41% faţă de luna septembrie aanului tre cut, iar uleiul de floa rea-soare lui a de păşit 1.500de dolari/tonă, o creştere de 25% în ultimele şaseluni.
Marii jucători din agricultura româneas că sedeclară sceptici în privinţa reducerii preţurilor şi spun că estepuţin probabil să asistăm la reduceri spectaculoase de preţ în adoua parte a anului.
Mihai Anghel previzionează că la vară, odatăcu noua recoltă, nu vor avea loc fluctuaţii negative majore pepiaţa cerealelor. "Nu cred că se vor ieftini (cerealele - n. red),nu vom asista la scăderi spec ta culoase, însă odată cu nouarecoltă din vară este posibil ca acestea să evolueze liniar lanivelul actual", crede Anghel.
Ştefan Poienaru spune că nu există semne caresă indice reducerea preţurilor, dar că este posibilă o stabilizarela acest nivel în a doua parte a anului.
"Preţurile nu se vor calma la vară, piaţa estecea care stabileşte preţurile. Majoritatea va vinde în avans şivârful preţurilor se va aplatiza în a doua parte a anului", afirmăPoienaru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
