Opinii

Opinie Leonardo Badea, BNR: Structura economiei, sursele de creştere şi orientarea investiţiilor: o analiză în plan regional

Autor: Leonardo Badea

01.02.2024, 13:54 190

În ultimii ani, în mijlocul numeroaselor provocări la adresa politicilor economice generate de efectele directe şi indirecte ale crizelor suprapuse, una dintre principalele preocupări a fost legată de menţinerea creşterii economice, pentru a diminua impactul negativ asupra societăţii în ansamblu şi pentru a facilita adaptarea cât mai rapidă la noile condiţii. Pentru guverne şi factori de decizie, atât la nivel naţional, cât şi regional sau global, creşterea economică este o prioritate rezultată din necesitatea de a susţine ocuparea forţei de muncă, de a stabiliza pieţele şi de a menţine sau avansa nivelul de bunăstare al populaţiei.

O componentă importantă a programelor de susţinere a economiei o reprezintă stimularea investiţiilor. Acestea sunt necesare în perioadele de funcţionare normală a economiei pentru îmbunătăţirea productivităţii şi încorporarea continuă în procesele productive a progresului tehnologic. Având în vedere acutizarea vulnerabilităţilor pe termen lung cu care majoritatea economiile se confruntă în prezent (de exemplu criza climatică, evoluţia demografică), precum şi nou apărutele tensiuni geo-politice care afectează comerţul internaţional şi lanţurile tradiţionale de valoare adăugată, rolul investiţiilor devine crucial.

Pentru a investi cu eficienţă este însă necesară, printre altele, o imagine cât mai clară, atât a structurii actuale a economiei (contribuţiile la formarea PIB), cât şi a surselor de creştere.

 

I. Contribuţia la PIB

Factorii care contribuie la PIB, aşa cum ştim, pot fi abordaţi din multiple perspective, fiecare cu o relevanţă specifică. Figura 1 de mai jos prezintă ponderea principalelor categorii de utilizări (aşadar, pe partea de cerere), atât pentru România, cât şi pentru cele patru ţări din regiune cu care ne comparăm adesea şi cu care suntem într-o competiţie cordială pe pieţele internaţionale pentru atragerea de investiţii şi creşterea exporturilor. Cifrele sunt prezentate în miliarde euro preţuri curente, iar scala verticală are aceeaşi plajă de valori în cazul tuturor graficelor componente, pentru a oferi inclusiv o perspectivă a diferenţelor privind dimensiunea economiilor celor cinci ţări.

O primă observaţie care se poate formula este aceea că România ocupă o poziţie de mijloc în clasamentul regional din perspectiva contribuţiei investiţiilor (formării brute de capital) la formarea PIB. Astfel, în perioada 2019 – 2022, în România investiţiile au avut o pondere în PIB de circa 24% - 27%, superioară Poloniei şi Bulgariei, dar semnificativ mai redusă decât în Ungaria (28% - 34%) sau Cehia (28% - 32%).

 

Figura 1: Contribuţia principalelor categorii de utilizări la formarea PIB (miliarde euro, preţuri curente; valorile procentuale reprezintă ponderea investiţiilor)

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Totodată, România şi Bulgaria au fost ţările din regiune în care exporturile nete au avut cea mai puţin favorabilă contribuţie la formarea PIB pe ansamblu perioadei de 12 ani cuprinse în graficele ce alcătuiesc Figura 1. În cazul României, exporturile nete au avut un aport negativ pe parcursul întregului interval menţionat, situaţie care s-a accentuat începând cu 2018 şi care s-a ameliorat abia în cursul anului trecut, potrivit datelor provizorii disponibile deocamdată doar pentru primele trei trimestre din 2023.

Pentru a completa imaginea de mai sus, este important de avut în vedere că, la nivelul Uniunii Europene (27 de state) şi al zonei Euro (20 de state), ponderea formării brute de capital în PIB s-a situat în intervalul de timp menţionat între 23% şi 25%, iar cea a exporturilor nete între 2% şi 4%.

Coroborând datele menţionate, observăm că totuşi România se plasează uşor deasupra mediei europene din perspectiva contribuţiei investiţiilor la formarea PIB, deşi nu ne numărăm printre ţările în care aceasta are niveluri ridicate (aşa cum este cazul, în regiunea noastră, al Ungariei şi Cehiei). Pe partea cererii agregate, din datele de mai sus, mult mai vizibilă este problema structurală (bine-cunoscută şi de multă vreme discutată) pe care o avem pe partea de exporturi nete. Diferenţa dintre o contribuţie pozitivă de 2% - 4% a acestora la PIB, în medie la nivel european şi una negativă de circa -4% până la -7% aşa cum s-a consemnat în cazul României din 2019 până în 2022, este în strânsă legătură cu ponderea semnificativ mai mare a consumului în cazul nostru (circa 79% - 80%) comparativ cu economia europeană în ansamblu (circa 73% - 74%).

Având în vedere rolul important, asemănările dar şi diferenţierile relevate în datele de mai sus privind contribuţia investiţiilor la formarea PIB, este interesat să observăm componenţa acestora pe sectoare, grupate conform Nomenclatorului activităţilor economice (NACE) utilizat la nivel european începând cu anul 1970. În Figura 2 de mai jos, ca şi în figura anterioară, valorile reprezintă miliarde euro în preţuri curente, ceea ce permite observarea nu doar a structurii, ci şi a dimensiunii nominale a categoriilor respective de investiţii. Analiza regională evidenţiază cel puţin patru deosebiri relevante între România şi ţările din vecinătate:

  • ca valoare nominală, investiţiile în industrie au fost mai reduse în cazul României faţă de Cehia, în fiecare dintre ultimii cinci ani, şi chiar şi faţă de Ungaria în anul 2022, deşi ambele economii menţionate au o dimensiune mai redusă (mai ales Ungaria, exprimat tot miliarde euro preţuri curente) şi totodată o pondere mai ridicată a investiţiilor în PIB;
  • România a compensat marginal prin investiţii ceva mai importante în agricultură şi parţial în IT&C unde a depăşit Ungaria, dar se situează semnificativ sub valoarea celor din Cehia;
  • valoarea nominală a investiţiile realizate în cadrul sectorului construcţiilor este semnificativ mai ridicată în România faţă de Cehia şi Ungaria, chiar şi ţinând seama de dimensiunile relative una faţă de cealaltă ale celor trei economii. Concomitent, valoarea nominală a investiţiilor realizate în sectorul tranzacţiilor imobiliare este comparabilă în România faţă de Cehia şi mai ridicată faţă de Ungaria;
  • pe ansamblul serviciilor grupate în categoriile comerţ, transport, depozitare, reparaţii auto-moto, hoteluri şi restaurante, România s-a plasat peste Ungaria, dar a fost depăşită semnificativ de Cehia în anii 2021 şi 2022, cei mai recenţi pentru care există date complete.

Corelând cele menţionate mai sus, se observă în România prin comparaţie cu Cehia şi Ungaria o valoare mai mică a investiţiilor în industrie, dar semnificativ mai mare în sectorul construcţiilor, respectiv, doar marginal mai mare în sectorul agricol. În ceea ce priveşte sectorul tranzacţiilor imobiliare şi cel IT&C depăşim Ungaria (o economie semnificativ mai mică decât a noastră), dar suntem la acelaşi nivel sau chiar suntem depăşiţi de Cehia (o economie cu o dimensiune doar marginal mai redusă, dar unde, pe ansamblu, investiţiile au o pondere mai mare). Grupat pentru categoriile de servicii de comerţ, transport, depozitare, reparaţii auto-moto, hoteluri şi restaurante suntem şi aici depăşiţi de Cehia în ultimii doi ani.

Figura 2: Structura pe sectoare de activitate a formării brute de capital (miliarde euro, preţuri curente)

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Din perspectiva contribuţiei nefavorabile a exporturilor nete la formarea PIB la care am făcut referire în comentariile pe marginea figurii anterioare, este de observat că investiţiile în unele sectoarele importante de activitate care contribuie la oferta de bunuri şi servicii ce pot fi comercializate la nivel internaţional şi care, implicit, pot substitui importurile („tradables”), sunt mai mici în România decât în Cehia (şi în unele cazuri chiar şi decât Ungaria). Chiar dacă investiţiile în sectorul construcţiilor au rolul lor şi contribuie (în cazul construcţiilor de infrastructură) la dezvoltarea economiei şi la recuperarea unor decalaje existente, România trebuie totuşi să nu rămână în urma regiunii din perspectiva investiţiilor în sectoarele productive.

Ca economişti, suntem cu toţii conştienţi de rolul de antrenare pe care îl au inclusiv construcţiile de locuinţe şi clădiri comerciale, precum şi tranzacţiile imobiliare, asupra economiei şi producţiei în ansamblu. Cred însă că prin mixul de politici nu trebuie lăsat ca acestea să aibă un efect indirect de diminuare („crowding out”) a investiţiilor în dezvoltarea şi creşterea competitivităţii ofertei de bunuri mobile şi servicii tranzacţionabile internaţional. Avem în România o problemă structurală pe partea de ofertă care conduce la un dezechilibru extern, iar aceasta nu poate fi ameliorată dacă investiţiile productive nu sunt stimulate prin balansul politicilor economice să se plaseze în primul plan.

Consider că ideea de mai sus este susţinută de o serie de observaţii ce pot fi formulate în urma analizei Figurii 3 de mai jos care prezintă pentru anul 2022 contribuţia (exprimată procentual) la valoarea adăugată brută (cea mai importantă componentă a PIB pe partea de ofertă) a aceloraşi sectoare de activitate.

  • O primă remarcă este că, în anul 2022, ponderile contribuţiilor la valoarea adăugată brută (VAB) pe sectoare nu diferă foarte mult în cadrul ţărilor din regiune şi nici prin comparaţie cu mediile europene. Există variaţii, dar ele sunt în limita a 2 - 5 puncte procentuale;
  • În cazul sectorului construcţiilor şi cel de IT&C, contribuţia la VAB este mai ridicată în România, atât comparativ cu regiunea, cât şi la nivel european. Diferenţele sunt însă de circa 1 – 2 puncte procentuale. Aşadar, investiţiile în acest sector, mai mari comparativ cu regiunea, nu par a produce deocamdată o diferenţiere favorabilă semnificativă pentru România, din perspectiva contribuţiei la VAB.
  • Nici în cazul sectorului tranzacţiilor imobiliare, investiţiile mai mari efectuate în România nu par a aduce deocamdată o diferenţiere favorabilă în raport cu regiunea, ponderea acestui sector la VAB fiind mai redusă faţă de Cehia, Bulgaria şi Ungaria, precum şi în raport cu media europeană.
  • Contribuţia industriei la VAB este mai mare faţă de media EU şi a zonei Euro, atât în România, cât şi în Bulgaria, Cehia şi Polonia, ţări care ne şi surclasează din această perspectivă. În Ungaria, situaţia este foarte apropiată de a noastră.
    • Pe de o parte, această observaţie contrazice, o dată în plus, unele opinii mai puţin informate potrivit cărora industria românească ar fi într-o poziţie mult mai nefavorabilă comparativ cu ceea ce se întâmplă în Europa. Vedem că, de fapt, în România industria are o contribuţie la economie mai mare decât media la nivel european.
    • Pe de altă parte, conexând cu ideile formulate mai sus pe marginea Figurilor 2 şi 3, nu este surprinzător că, din păcate, investiţiile mai reduse în industrie din România în comparaţie cu vecinii noştri corespund unei contribuţii ceva mai diminuate la VAB, în termeni relativi.
  • România se plasează mai bine faţă de media europeană şi faţă de cei mai mulţi dintre vecini (cu excepţia Poloniei) în ceea ce priveşte contribuţia agregată la VAB a unor grupe mari de servicii precum comerţ, transport, depozitare, reparaţii auto-moto, hoteluri şi restaurante.
  • Nu în cele din urmă, contribuţia activităţilor din domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului este printre cele mai ridicate din regiune şi semnificativ peste media europeană.

Figura 3: Structura valorii adăugate brute pe sectoare de activitate în anul 2022 (%)

Cele mai citite ştiri