Politică

Guvernarea 2005-2008 se disputa aprig intre PSD si alianta PNL-PD

09.06.2004, 00:00 37

Alegerile de duminica marcheaza o echilibrare fara precedent a spectrului politic din Romania. In primul rand, apare, dupa patru ani de dominatie a unui singur partid, varianta unei alternative tot mai probabile la actuala putere, reprezentata de alianta PNL-PD.
Scorurile obtinute la consiliile judetene, care au o natura politica, foarte asemanatoare cu votul care va urma in toamna, pentru Parlament, arata o apropiere la numai 3,70 procente a aliantei de PSD. Inseamna, in primul rand o echilibrare a balantei, inclinata pana de curand in favoarea PSD. Si mai important, deschide posibilitatea efectiva ca alegerile generale, din toamna, sa fie cu-adevarat disputate intre PSD, pe de o parte, si alianta, de cealalta.
Tot rezultatele acestui scrutin aduc, in premiera, in Romania, la alegerile locale, polarizarea masiva a optiunilor. Practic, putem spune ca lupta s-a dat intre alianta si PSD, celelalte partide plasandu-se la diferente mari, in urma lor. Cumulate, scorurile lor arata ca mai exista doar 24 de procente care se impart intre toate celelalte formatiuni (neluand in calcul UDMR). Avem mult mai putine partide acum care conteaza, daca excludem din nou UDMR, accesul la dezbaterea politica si la decizie fiindu-le acordat de catre electorat doar celor de la PSD, alianta, UDMR si, pe alocuri, PUR.
In aceste conditii, pare tot mai plauzibil ca guvernarea se va disputa, in toamna, intre partidul condus de Adrian Nastase si intre partidele aliantei, conduse de Theodor Stolojan si Traian Basescu.
PSD are cele mai serioase probleme - cea mai importanta pare pierderea unor felii importante din electoratul sau cel mai devotat - estul tarii, care de 14 ani voteaza in bloc PSD, acum, in cazul marilor orase, a oscilat intre PSD si alte partide, astfel ca se va organiza turul al doilea pentru desemnarea primarilor. Este cea mai importanta mutatie din masa de voturi, intrucat o astfel de situatie a mai intervenit doar la alegerile parlamentare din 1996. La localele din 96 (care au avut loc tot in iunie) nu se intrevedea o astfel de schimbare - orasele moldovene au fost, din primul tur, dominate de PSD (PDSR pe-atunci). Toamna insa, s-a consemnat un vot de blam impotriva PDSR, astfel ca o parte semnificativa a populatiei din marile orase a votat CDR (formatiunea care urma apoi sa ajunga la guvernare).
Important pentru PSD este ca nici acum nu si-a depasit ceea ce specialistii numesc bazinul electoral. A ramas in matca - astfel, populatia din marile orase continua sa nu aleaga PSD. Oamenii de la sate, cei care au putin interes pentru stirile politice,  fara instructie inalta, mai mult varstnicii si cei cu venituri mici si medii, care  au ca ideal egalitatea intre cetateni (nu neaparat atasati stangii) sunt cei care pun stampila pe sigla PSD.
Alianta obtine o victorie la care nu s-a asteptat - dovada este ca nu a mers peste tot impreuna. A fost un calcul mai mult pentru uz intern, pentru stabilirea procentelor pe care le va obtine fiecare dintre partide la impartirea locurilor pe listele parlamentare. E un semn ca PD si PNL nu s-au raportat la PSD ca la un adversar pe care il pot depasi. Alianta, fie separat, fie impreuna, ar putea obtine, si dupa turul al doilea, majoritatea oraselor ardelene, ceea ce reprezinta o intoarcere a electoatului la anii 1990-1996, cand fosta CDR si fosta USD (alianta pe care o formau PD, condus de Petre Roman si PSDR, condus de Sergiu Cunescu) castiga in aceasta regiune.
Exista multe asemanari cu anul 1996. Atunci, cele mai multe mandate de primari au fost castigate de PDSR (27%), pe locurile urmatoare situandu-se USD (cu 17,%), abia apoi CDR (13,9%). Alegerile cu miza politica, adica cele pentru consiliile judetene si locale, fusesera castigate atunci de catre CDR (17,5% la consiliile judetene), PSD avand 16,35. Si atunci, distanta dintre primele doua clasate a fost foarte apropiata. In toamna, CDR a avut trei procente avans la parlamentare fata de PDSR. Acest scor este mai asemanator cu cel de duminica trecuta decat, de pilda, cu acela din anul 2000. Atunci, PDSR a fost invingator detasat la mare distanta de celelalte partide. De pilda, tot la consiliile judetene, PDSR a avut 27%, in timp ce urmatorul plasat, PD, a avut doar 9,9%.
Alegerile din 2000 sunt destul de greu de comparat cu cele de acum. In acel an s-au petrecut o seama de evenimente care au tulburat scena politica - CDR s-a destramat, presedintele Emil Constantinescu s-a retras din cursa prezidentiala. Din vara pana in toamna am asistat la marirea unui partid - ApR - care s-a plasat al treilea la alegerile locale, dar care nu a mai patruns in Parlament. Si s-a mai intamplat ceva important - un partid care obtinuse in 2000 2,2% din mandatele de primari, 6,6% din cele de consilieri judeteni si 6,1% din cele de consilieri locali - este vorba de PRM - a ajuns al doilea in Parlament, cu peste 20%, in sase luni. Duminica, PRM a obtinut, la numararea partiala a voturilor, 7,9% la consilierii judeteni si 6,7% la mandatele de primari.
Ascensiunea PRM de la alegerile parlamentare din 2000 s-a bazat, in termeni sociologici, pe atragerea unui numar semnificativ dintre oamenii care votasera in 1996, in cea mai mare parte, cu CDR. Restul, mai putin de jumatate, a provenit de la cei care votasera, in 96, cu PDSR, PUNR (partid pe care l-a inghitit intre timp) sau USD (PD-PSDR). Pe regiuni, cei mai multi oameni care au votat PRM proveneau din Moldova, Oltenia si Dobrogea, dar s-au inregistrat recorduri si in zonele de nord-vest ale tarii.
Acum, Oltenia si Dobrogea au preferat PSD, dar in consiliile judetene si locale diferenta de alianta este minima. Si aici, spre PSD s-au indreptat in special aceia care au votat si la alte alegeri PSD, dar alianta pare sa fi recastigat din votantii partidelor mai mici, ramase pe dinafara. Se pare, potrivit unei teorii neconfirmate insa de cercetarile precise sociologice, ca alianta a obtinut si voturi din randul celor care merg constant la urne, dar nu se numara intre electoratul stabil al vreunui partid. Portretul lor ar fi mai degraba al unui om care are venituri modeste, care are asteptari mari din partea guvernantilor, care nu are studii inalte si nu este intreprinzator. In acest caz, PSD ar mai avea inca o prblema in toamna, pentru ca, se pare, o astfel de categorie face parte dintre cei care au votat acest partid in 2000.
adelina.radulescu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO