Guvernul si-a angajat ieri raspunderea in Parlament pentru proiectul votului uninominal (denumirea corecta este "sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal"), modificand in aceeasi vreme si legea alegerilor locale si statuand ca presedintii consiliilor judetene vor fi alesi "uninominal", asemenea primarilor.
Partidele parlamentare au trei zile la dispozitie pentru a depune o motiune de cenzura impotriva Guvernului. Daca motiunea trece, Guvernul cade, daca nu, proiectul pe care Executivul si-a angajat raspunderea este considerat adoptat.
Guvernul a aprobat 12 amendamente de substanta la proiectul de lege privind votul uninominal, pentru care si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului, incluzand si cererea PSD referitoare la alegerea dupa acelasi sistem a presedintilor de consilii judetene intr-un singur tur de scrutin (castiga cine ia cele mai multe voturi).
Angajarea raspunderii Guvernului a avut loc in conditiile in care mai exista inca doua variante de vot uninominal, respectiv cea privind votul uninominal majoritar, in doua tururi de scrutin (in primul tur sunt atribuite mandate pentru cei care iau 50% din voturi, iar in circumscriptiile uninominale in care se nu se intampla acest lucru se organizeaza un al doilea tur), pentru care presedintele Traian Basescu a convocat deja referendumul (care va fi organizat la 25 noiembrie odata cu europarlamentarele), si cea rezultata din Comisia de Cod electoral si aflata in dezbaterea Senatului.
La proiect au fost depuse peste 100 de amendamente din partea partidelor. Cel mai important dintre acestea a fost depus de PSD si vizeaza alegerea presedintilor consiliilor judetene prin vot uninominal.
Acest lucru inseamna ca Executivul si-a angajat raspunderea nu doar pe legea alegerii senatorilor si a deputatilor, ci si pe cea privind alegerile locale. Pana in prezent, presedintele unui consiliu judetean era ales de consilierii care obtinusera un mandat pe liste de partid in urma alegerilor locale. Drept urmare - daca legea va trece de Parlament -, presedintii consiliilor judetene vor fi alesi asemenea primarilor.
Conform articolului 114 din Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Acelasi articol mai prevede ca Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata.
Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
In cazul in care seful statului cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere, precizeaza Constitutia.
Conform calendarului procedurii parlamentare in cazul asumarii raspunderii Guvernului pe votul uninominal, termenul de depunere a unei eventuale motiuni de cenzura este joi, 1 noiembrie, aceasta urmand sa fie prezentata luni, 5 noiembrie, si dezbatuta joi, 8 noiembrie.
Pana in prezent, niciun partid nu si-a anuntat intentia de a depune o motiune de cenzura la asumarea raspunderii Guvernului. PRM amenintase initial cu o astfel de motiune, dar a renuntat, spunand ca nu va initia un asemenea demers, ci doar il va sustine.
Cum si ce vom vota
Jumatate dintre deputati si senatori se aleg in colegii uninominale (intr-un colegiu este ales un singur candidat) prin scrutin uninominal, norma de reprezentare fiind un deputat la 79.000 de locuitori si un senator la 170.000 de locuitori.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscriptii in cele 41 de judete, o circumscriptie in Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei, in total 43 de circumscriptii.
In cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se constituie colegii uninominale pe baza dublului normei de reprezentare. Astfel, va exista un colegiu la 158.000 de locuitori pentru Camera si un colegiu la 340.000 de cetateni pentru Senat.
Jumatate din mandatele de parlamentari vor fi obtinute de primii clasati in colegii, restul vor fi redistribuite urmatorilor clasati, daca formatiunea din care acestia fac parte au trecut pragul electoral la nivel national. Redistribuirea acestor mandate se face proportional cu numarul de voturi obtinut la nivel national de partidul din care face parte candidatul.
Daca primul clasat intr-un colegiu este independent, a castigat mandatul de parlamentar, daca a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal respectiv, la fel intamplandu-se daca acesta apartine unui partid, cu conditia ca formatiunea sa depaseasca, la nivel national, pragul electoral.
Presedintii consiliilor judetene vor fi alesi uninominal, asemenea primarilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
