ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. „Am făcut un salt mare în dezvoltarea agriculturii, iar acum trebuie să ardem rapid etape, pentru că suntem în directă concurenţă cu Polonia, Olanda şi Franţa, pe de o parte, şi cu Rusia şi Ucraina, pe de altă parte“

23.03.2021, 19:15 Autor: Florentina Niţu

România are o suprafaţă agricolă de peste 9 milioane de hectare, iar circa 5 milioane sunt cultivate cu cereale ♦ Într-un an bun, producţia de cereale trece de 30 de milioane de tone şi numai 10-12 milioane rămân în ţară pentru consum, celelalte luând drumul străinătăţii ♦ Numărul de exploataţii agricole trece de 3 milioane, însă majoritatea sunt ferme de subzistenţă, cu 2-3 hectare, care nu fac performanţă.

Este momentul ca fer­mierii români să in­ves­tească masiv în procesare pentru a fi competitivi cu cei din Franţa, Polonia, Rusia ori Ucraiana, cu care concurează la producţia de cereale. Însă, au nevoie subvenţii de la stat comparabile cu cele din aceste ţări, dar şi de reducerea termenelor pentru a atrage bani europeni pentru investiţii, au spus participanţii ediţiei din 26 martie a emisiunii ZF Agropower.  

„Cooperativa agricolă este gruparea economică cea mai rentabilă pentru noi, pentru dezvoltare. Polonia, Olanda, Franţa au cooperative. Noi, am făcut un salt mare, iar acum trebuie să mai ardem etape, pentru că suntem în directă concurenţă cu aceste ţări, fiind inundaţi de produsele lor, pe de o parte, dar şi în concurenţă cu Rusia şi Ucraina, în bazinul Mării Negre, care au costuri foarte mici de producţie“, a spus Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Coope­rativelor din Sectorul Vegetal şi pre­şedinte al Cooperativei Argeş Biosud.

Antreprenorul care reprezintă o cooperativă cu 43 de membri, ce lucrează în total circa 22.000 de hectare, cultivând cereale, consideră că România are avantajul că poate să ofere volume mari de produse, în sectorul vegetal, iar fermierii trebuie să conştientizeze că prelucrarea lor aduce plusvaloare.

„Am pierdut foarte mult după Revoluţie, dar nu este prea târziu. Cred că şansa României este de a procesa, de a valorifica prin intermediul zootehniei produsele vegetale. Investiţiile se pot face cu bani proprii, dar şi prin accesul pe care îl avem la credite la bănci sau la leasing-uri ori la fonduri europene“, a adăugat Mircea Băluţă.

Proprietarii Maxagro, un business din judeţul Timiş ce cultivă cereale pe o suprafaţă de 10.000 de hectare şi are o fermă de 2.000 de bovine, susţin că fermierii români s-au dotat în ultimii ani cu tehnologii şi folosesc tehnici similare celor din Vestul Europei, însă au nevoie de subvenţii comparabile cu ale celoralalte ţări membre UE pentru a face mai rapid pasul spre procesare. În plus, ei cred că ar trebui scurtată durata de implementare al unui proiect derulat din fonduri europene „de la câţiva ani la câteva luni“.

„Ne-am gândit la procesare, la un brand propriu, dar zootehnia din România nu este ajutată la nivelul ţărilor vecine. Noi avem 1.000 de vaci numai de lapte, una dintre cele mai performante ferme din zonă, o producţie medie de 34 de litri de lapte pe vacă, dar noi primim o subvenţie limitată la 300 de capete şi lucrăm pe pierdere“, a spus Ianco Zifeack, acţionar al Maxagro.

El crede că România are nevoie de o politică corectă în ceea ce priveşte subvenţia, care să fie comparabilă cu cea din şi Ungaria şi Polonia, spre exemplu. „Am făcut o instalaţie de biogaz, o investiţie de milioane de euro, iar statul român nu ne dă subvenţie, cum se dă în alte ţări. În plus, cumpărăm laptele din Ungaria mai ieftin decât îl producem în România.“

Ioji Zifceak consideră că dacă s-ar investi în procesare şi economia României ar creşte. „Polonia a absorbit peste 90% din fondurile europene din fostul exerciţiu financiar şi propunerea mea este ca conducătorii noştri să dea drumul la fonduri europene mai repede şi în România, să fie mai puţin restrictivi, mai precişi şi mai clari, pentru că fondurile europene sunt o soluţie foarte bună pentru fermieri să se dezvolte“, a întărit acesta.

De asemenea, Sergiu Gorban, proprietar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital românesc, consideră că dacă România ar avea aceleaşi avantaje financiare ca şi celelalte ţări, ar putea fi mai puternică la nivel global. Cu toate acestea, el este optimist în ceea ce priveşte agricultura românească şi spune că aceasta este într-o fază de creştere.

„Să putem câştiga piaţa internă şi externă trebuie să fim competitivi şi avem nevoie de subvenţii. Să ne uităm în UE, care este o piaţă comună, şi observăm că din alte ţări vin în România produse procesate mai ieftine, pentru că fermierii au o subvenţie mai mare. Unui procesator din România îi este greu să câştige o piaţă externă, atâta vreme cât nu este ajutat prin subvenţii“, a subliniat el.

Pe de altă parte, Theodor Ichim, proprietarul Unigrains, companie ce cultivă cereale şi viţă-de-vie în judeţul Constanţa, afirmă că statul nu trebuie neapărat să pompeze agricultura prin subvenţii, ci să creeze cadrul proprice în care agricultori să-şi desfăşoare activitatea în condiţii bune şi să facă treptat investiţii în dezvoltare.

„Agricultorii nu vor doar peştele, ei vor şi undiţa. Ei vor ca statul să creeze cadrul în care economia să-şi desfăşoare ativitatea. Statul ar trebui să vină cu măsuri politice, susţinute, consecvente, care să stimuleze agenţi economici să meargă către procesare. Acum, România este într-o situaţie jenantă, pentru că este unul fintre cei mai mari producători de cereale şi importă 80% din mâncare“,  a spus proprietarul Unigrains în cadrul emisiunii ZF Agropower.

 

Mircea Băluţă,

preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal şi preşedinte al Cooperativei Argeş Biosud

► Punctul forte al agriculturii româneşti este că s-au făcut paşi importanţi în dotarea tehnologică şi aplicarea noilor tehnologii, iar punctul slab îl reprezintă gradul mic de asociere în grupuri de producători sau în cooperative agricole.

► Încet, încet se vor asocia fermieri din mediul vegetal cu cei din mediul zootehnic şi cu cei care au fabrici, pentru că în asociere este vorba de câştig. 

► Politicile ambiţioase la nivel european, nu ţin cont de ceea ce se întâmplă în agricultura românească. Cred că fiecare stat membru trebuie să-şi facă politici specifice, naţionale, regionale, zonale. Nu putem compara Banatul cu Dobrogea sau cu Moldova.

 

Sergiu Gorban,

acţionar Transylavania Invest 

► Per ansamblu, punctul forte al României este terenul. Avem o suprafaţă foarte mare agricolă, nu este toată exploatată, şi este spaţiu foarte mare de a investi în agricultură.

► Unui procesator din România îi este greu să câştige o piaţă externă, atâta vreme cât nu este ajutat prin subvenţii.

► Sunt optimist în ceea ce priveşte agricultura românească, care este într-o fază de creştere, având tot mai mulţi procesatori şi oameni tineri, şi văd că agricultura are potenţial mare, iar avantajul nostru este Marea Neagră şi deschiderea către noi pieţe.

► Transportul intermodal începe să prindă mai mult teren în România, pentru că este un transport verde şi necesită mai puţine resurse, e ieftin, iar noi pariem pe acesta.

 

Theodor Ichim,

proprietar Unigrains

► După 2020 cu probleme, 2021 este un an agricol cu potenţial. Nivelul precipitaţiilor căzute până acum este mai mult decât satisfăcător, cel puţin în zona Dobrogei, unde noi activăm. Avem motive de optimism şi de a ne mobiliza să maximizăm profitul şi producţia. 

► România este într-o situaţie jenantă, pentru că este unul dintre cei mai mari producători de cereale şi importă 80% din mâncare.

► Primul lucru spre care ar trebui să se orienteze statul este sistemul de irigaţii şi să investească în el. Apoi, în procesare este nevoie de ordine. Iar în legumicultură ar trebui dezvoltate depozite, deoarece în sezon fermierii aruncă producţia, pentru că nu reuşesc să o vândă la timp şi ea este perisabilă.

 

Ianco Zifceak,

acţionar Maxagro

► Pandemia ne-a ajutat că au crescut preţurile cerealelor, dar ne-a încurcat pentru că am avut angajaţi care au stat izolaţi.

► Anul acesta este prea devreme să ne pronunţăm cum va fi, dar eu cred că fermierii nu ar trebui să se uite doar la prognoze, ci şi fizic la ceea ce cultivă şi să planteze culturi mai reziste la secetă sau să aleagă hibrizi mai rezistenţi.

► Viitorul pe termen scurt este pe pierdere, pentru că totul s-a scumpit în ceea ce priveşte materia primă, dar preţul laptelui a rămas constant şi primim subvenţie numai pentru 300 de animale din cele 1.000 pe care le avem.

► Un om de afaceri nu poate să bugeteze investiţii, dacă afacerea lui este pe zero.

 

Ioji Zifceak,

acţionar Maxagro

► Procesarea slabă este o problemă pe care o are România spre deosebire de alte ţării. Dacă am procesa mai mult, economia României ar creşte astfel. 

► Polonia a absorbit peste 90% din fondurile europene din fostul exerciţiu financiar şi propunerea mea este ca conducătorii noştri să dea drumul la fonduri europene mai repede şi în România, să fie mai puţin restrictivi, mai precişi şi mai clari, pentru că fondurile europene sunt o soluţie foarte bună pentru fermieri să se dezvolte.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny