ZF Agropower 2021. Vasile Priceputu, Pricons Agriculture: Dacă fermele din România ar fi independente energetic, nu doar că produsele româneşti ar intra pe piaţa europeană, dar ar fi şi competitive

„Am discutat recent despre con­ceptul de energie verde în ferme. Închipuiţi-vă ce ar însemna ca fer­mele din România să fie indepen­dente energetic şi să nu mai depindă de sistemul naţional. Ar însemna că în felul acesta nu doar că produsele realizate de ele ar intra pe piaţa europeană, dar ar fi şi competitive“, a spus Vasile Priceputu în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Astfel, el spune că pentru a fi competitivi, producătorii au nevoie de subvenţii prin granturi de stat sau din fonduri europene, duse la capăt. „IMM-urile trebuie, pot şi vor să se lupte cu marile companii româneşti sau străine. Însă, la cele străine, vorbim de alt nivel de finanţare şi de alt nivel de sprijin pe care îl primesc din ţările-mamă.“ 

Totuşi, în România există o situaţie specială faţă de alte state, pentru că aici se găsesc atât cele mai mici ferme, cât şi cele mai extinse. Mai exact, în România sunt aproxi­mativ 3,5 milioane de gospodării sau ferme de subzistenţă care exploa­tează 1-5 hectare de teren, dar şi circa 12.000 de ferme care au peste 100 de hectare, lucru mai greu întâlnit în ţările din vestul Europei. Cele mai multe ferme din România, aproxi­mativ 240.000 au între 5 şi 100 de hectare, dar fermelor mici şi medii le este greu să-şi susţină investiţiile exclusiv din surse proprii.

Spre exemplu, implementarea unui sistem de irigaţii într-o fermă vegetală este circa 1.000 de euro. În cazul în care fermierii aleg doar să-şi cumpere echipamente pentru irigaţii şi să depindă de infrastructura naţională de irigaţii, atunci costurile cu irigatul, anual, se ridică la 650-750 de euro/hectar, cea mai mare parte a acestora fiind reprezentată de energia electrică folosită.

În aceste condiţii, Priceputu spune că fermierii ar putea să o ia treptat şi, mai întâi, fiecare Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) din România să învestească într-o eoliană solară sau în panouri solare lângă staţia/ staţiile de pompare a apei pentru a-şi asigura măcar jumătate din consumul de energie, pentru că, din acest an, statul român subvenţionează 50% din energia pentru irigaţii.

El afirmă că companiile accesează fonduri europene şi credite pentru dezvoltare, dar îşi doresc ca şi statul să asigure oportunităţi de investiţii companiilor mici şi mijlocii româneşti.

„Atât timp cât statul nu crează un cadru firesc, fiecare va fi pe cont propriu. Vorbim în permanenţă despre potenţialul agricol, dar lucrurile trebuie făcute acum. Nu ne dorim să fim competitivi? Nu ne dorim să fim pe pierdere (deficit comercial – n.red.) atât amar de vreme? Nu putem să discutăm încă 30 de ani despre potenţialul României“, a precizat Priceputu.

Antreprenorul crede că România va conta pe harta agriculturii mondiale, doar când va exporta hrană pentru oameni, ci nu hrană pentru animale. „Toţi avem o vină, pentru că există o mulţumire din partea fermierilor că vând materia primă, în loc să se gândească la plusvaloare şi să facem un lanţ cu produse agroalimentare.“

Priceputu întăreşte spunând că în România există soluţii pentru a evolua, însă nu se acţionează la timp. El susţine că vorbim de trei ani despre opt depozite regionale pentru fructe şi legume şi nu am construit niciunul. „În momentul de faţă nu ne putem asigura hrana noastră, asta trebuie să rezolvăm. Avem soluţii, dar trebuie să le punem în practică.“

Antreprenorul susţine că el face continuu investiţii din surse interne şi externe, iar în acest an are în plan să pună în funcţiune o fabrică de procesare şi depozitare a lucernei. Investiţia se ridică la 3,6 mil. euro, iar jumătate provine din fonduri europene, şi a fost realizată în contextul în care cererea europeană şi globală pentru lucernă este în creştere. În plus, Vasile Priceputu, cultivă lucernă în judeţul Brăila de peste zece ani pe o suprafaţă de 60 de hectare.

Priceputu este la bază fotbalist şi a jucat la echipa CS Viitorul Ianca, din liga a V-a, pe care tot el o patrona, dar este şi organizator de turnee de box, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi are mai multe businessuri în agricultură şi în construcţii.