ZF Agrobusiness

ZF AGROPOWER. Cum putem creşte consumul de peşte românesc: avem nevoie de constanţă în livrări, de mai multă organizare, dar şi de finanţare. Se aduce peşte mai ieftin din Turcia şi Bulgaria

21.03.2023, 00:07 Autor: Mădălina Dediu Panaete

România importă anual peşte şi crustacee de 250 milioane de euro, conform INS, în timp ce cifra de afaceri a companiilor din pescuit şi acvacultură nu trece de 100 milioane de euro anual, potrivit calculelelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Piaţa de peşte românesc ar putea deveni competitivă pe plan regional dacă s-ar organiza mai bine pescuitul la Marea Neagră astfel încât să fie o constanţă în livrări, dar şi de susţinere din partea statului, susţinere care ar trebui să ajungă şi în zona de acvacultură, antreprenorii luptându-se cu importuri de peşte mai ieftin din ţări precum Turcia, Bulgaria şi din alte ţări care susţin financiar industria de profil. Majorarea preţului la utilităţi, transport, dar şi la furaje, în cazul acvaculturii, concomitent cu o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor pune presiune pe antreprenorii din sector, care spun că fără finanţare este greu să concureze cu preţurile practicate de importatori. Acestea sunt principalele concluzii ale ediţiei din această săptămână a ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Cum poţi fi competitiv pe piaţa europeană acolo unde finanţarea este mult mai uşoară sau faţă de Turcia, unde au sprijin de stat sau sprijin de stat, multe variante de sprijin pe care noi nu le avem? Facem producţie din pasiune. E aproape imposibil să faci producţie fără să ai alte businessuri din care să finanţezi ceea ce produci pentru că având în vedere creşterile preţurile la utilităţi, motorină din ultimul an. Aceste costuri trebuia să le punem în preţ“, a spus Călin Popescu, fondatorul Viva Prod Solutions (Viva Fish), care a intrat în sectorul peştelui de un an, dar care activează în industria alimentară de 15 ani inclusiv în producţia de fructe şi legume. Fiind consumator de peşte, a observat că este greu să cumperi peşte românesc de captură în Bucureşti de exemplu şi a luat acest lucru ca pe o provocare. Astfel, a devenit furnizor de peşte de captură din Marea Neagră. 

Călin Popescu, fondator, Viva Prod Solution (Viva Fish): Multă lume se sperie de criza care urmează să apară iar strategia retailerilor este să aducă cât mai multe produse ieftine la raft. E normal, dar este greu să mai ai nişte marje rezonabile astfel încât să îţi permiţi să îţi dezvolţi businessul aşa cum ar fi firesc.


„Clienţii noştri principali sunt din comerţul modern. Ei au 80% din piaţă şi nu poţi ignora această piaţă (...) Clienţii îşi doresc peşte de captură de Marea Neagră. Retailerii au înţeles asta şi trebuia doar să aducă cineva peştele. Noi având deja partea de logistică pusă la punct, dar ne-am lovit de probleme, de continuitate în livrări. E posibil ca pescadorul să meargă în larg şi să nu prindă nimic. Sunt multe provocări, multe riscuri, de aceea trebuie să fie şi mai scump pentru că sunt costuri mari de pescuit“. El adaugă faptul că nu prea mai sunt pescadoare româneşti şi de aceea nu există constanţă în livrări. De asemenea, Călin Popescu spune că compania pe care o conduce este cel mai important furnizor de peşte românesc de la Marea Neagră.

„Avem un mare dezavantaj şi pentru că economia românească şi cred că şi europeană se duce uşor uşor în jos.“

„Multă lume se sperie de criza care urmează să apară iar strategia retailerilor este să aducă cât mai multe produse ieftine la raft. E normal, dar este greu să mai ai nişte marje rezonabile astfel încât să îţi permiţi să îţi dezvolţi businessul aşa cum ar fi firesc“.

Marian Moise, proprietar, Păstrăvăria Şirna (jud. Prahova): Problema este că nu poţi să vinzi mai scump pentru că consumatorul nu are bani având în vedere că preţul coşului cu alimente de bază a explodat. Volumul şi consumul astăzi există datorită importurilor din ţări precum Turcia de exemplu.


La rândul lui, Marian Moise, proprietarul Păstrăvăriei Şirna din judeţul Prahova, spune că producătorii de păstrăv se confruntă cu creşteri de preţ atât la furaje, cât şi la oxigen şi carburant.

„Este foarte greu. Avem un parteneriat puternic cu marile reţele, dar şi acolo sunt probleme. Am crescut preţurile, avem un război lângă noi, am avut o criză sanitară şi avem o criză financiară care se apropie ca efecte de cea din 2008. În marile lanţuri, kilogramul de păstrăv se vinde cu aproape 40 de lei, iar oamenii au avut o creştere de salarii de 200 de lei în ultimii doi ani şi nu au bani să cumpere. Producţia şi vânzările au scăzut. Marii retaileri, pentru atrage consumatorii, aduc produse din afară, mai ieftine, din ţări care susţin producătorii de peşte“, a spus Marian Moise. El adaugă că piscicultura este singura ramură din agricultură care nu este susţinută de către stat.

„ Nu poţi să vinzi un peşte pe care îl creşti un an şi patru luni cu cât vinzi un kilogram de roşii. Problema este că nu poţi să vinzi mai scump pentru că consumatorul nu are bani având în vedere că preţul coşului cu alimente de bază a explodat. Volumul şi consumul astăzi există datorită importurilor din ţări precum Turcia de exemplu. Se vinde în supermarket păstrăv mai ieftin decât este costul nostru de producţie“. Antreprenorul spune că şi-a dezvoltat businessul cu ajutorul fondurilor europene.

Pe de altă parte, familia Oltean a pariat pe o păstrăvărie ecologică în judeţul Cluj, iar pentru că realizează o producţie mică, iar termenul de valabilitate a peştelui nu-i permite să livreze în marile lanţuri, s-a concentrat pe zona de băcănie, dezvoltând atât Păstrăvăria Bolloga, cât şi două băcănii cu produse româneşti în judeţul Cluj.

„Când vorbim de o fermă ecologică este imposibil de livrat cantităţi mari din punctul nostru de vedere, în condiţiile în care eşti obligat să nu depăşeşti cantitatea de 20 de kg pe metru cub de apă. Este aproape imposibil să ai o producţie care să serveşti o reţea mare de magazine. Şi nu am reuşit să rezolvăm problema termenului de valabilitate a peştelui, avem 3 zile valabilitate“, a spus Ovidiu Oltean, cofondator al Păstrăvăriei Bolloga. El a spus că a observat că în străinătate, în cadrul fermelor se dezvoltă băcănii sau magazine unde antreprenorii îşi vând produsele, a decis să meargă pe acest model având în vedere că producţia nu îi permite să livreze în marile reţele.

„Încurajez tinerii care îşi fac curaj să intre în antreprenoriat să încerce să gândească lucrurile la nivel mai mărunt şi să încerce să păstreze businessul la nivelul acesta de afacere de familie pentru că ce depăşeşte acest nivel vine cu nişte provocări greu de dus“.

 

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny