ZF Agropower. Gabriel Stanciu, preşedinte, Cooperativa agricolă Braicoop: Fermierii vor creşte investiţiile în sistemele de irigaţii, pentru că au văzut ce a fost şi în 2020, şi anul acesta, dar şi infrastructura naţională trebuie să fie modernizată

♦ În acest an s-au irigat circa 500.000 de hectare la nivel naţional, mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale şi alte 500.000 de hectare sunt afectate de secetă.

Mediul privat din agro­business este pregătit pentru investiţii pu­ternice în sisteme de irigaţii şi echipamentele necesare pentru irigat şi speră ca statul să ţină pasul, astfel încât în următorii ani să nu mai existe niciun impediment ca apa din Dunăre să ajungă în câmp în timp util şi în cantitatea necesară.

„Fermierii vor creşte investiţiile în sistemele de irigat, pentru că au văzut ce a fost şi în 2020, şi anul acesta. Însă, vom avea nevoie de mai multă apă şi pentru acest lucru infrastructura ANIF (Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare – n. red.) trebuie să fie modernizată şi reparată, canale de aducţiune trebuie să fie impermeabilizate, astfel încât să nu se mai piardă volumele de apă care este necesar să ajungă la staţiile de punere sub presiune a apei, şi ar fi ideal să se găsească finanţare şi pentru organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii“, a spus Gabriel Stanciu, preşedintele Cooperativei agricole Braicoop din Brăila.

În acest an s-au irigat circa 500.000 de hectare la nivel naţional, mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale, deşi suprafaţa pregătită pentru irigaţii a fost de 1,3 milioane de hectare, conform datelor ANIF. De altfel, pe lângă secetă şi arşiţă, au fost scăzute şi debitele râurilor, astfel că fermierii au putut iriga doar în anumite perioade şi mai puţin.

„Trebuie continuat proiectul de modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie asigurat volumul de apă necesar la timp. (...) Sunt sisteme de irigaţii pentru care modernizarea a fost începută de mult, dar nu s-a încheiat şi ar fi ideal să se continue acum. În anumite zone, ar trebui înlocuite agregatele de pompare vechi cu agregate de ultimă generaţie care să reuşească să pompeze un volum mai mare de apă. Din discuţiile cu reprezentanţii ANIF, anul acesta sistemul de pompare - repompare a fost folosit la capacitatea maximă şi se consumă mai multă apă decât pompa din Dunăre şi în anii viitori va fi şi mai rău“, a precizat Stanciu.

În judeţul Brăila este cea mai mare suprafaţă amenajată pentru irigaţii (circa 600.000 de hectare) şi cea mai mare suprafaţă contractată pentru irigaţii în acest an (250.000 de hectare), potrivit datelor ANIF. Membrii cooperativei Braicoop au o suprafaţa cultivată cu cereale de 13.000 de hectare, iar începând de anul trecut au investit într-un sistem de irigaţii prin picurare pentru porumb.

Anul acesta au ajuns la o suprafaţă irigată astfel de 1.800 de hectare, iar pentru anul 2023 speră la 3.000 de hectare. De asemenea, ei irigă şi cu sisteme de irigaţii tip pivot sau liniar, cât şi cu tamburi, Stanciu menţionând că fiecare are plusurile şi minusurile sale, iar fermierii aleg în funcţie de strategia proprie.

„În 2020, fenomenul de secetă ne-a luat pur şi simplu prin surprindere. Au fost momente în care cu toată insistenţa irigam şi nu se cunoştea aportul de apă. În 2022 sunt alte condiţii meteo faţă de 2020. În plus, anul acesta am irigat mai din timp, din perioada de răsărire, şi i-am asigurat apa plantei. Fermierii din cooperativă în acest moment îşi pot achita singuri datoriile, îşi pot susţine singuri creditele şi mare parte din membri pot face investiţii. Am analizat situaţia, am făcut schimburi de păreri şi discuţiile acestea libere ne-au dus la progres. Comunicarea este cheia, deşi la început, când ne-am asociat, eram reticenţi“, a mai spus Gabriel Stanciu.

 

Tipuri de sisteme de irigaţii, avantaje şi dezavantaje

► Ţevile de aluminiu cu care noi am învăţat să irigăm se folosesc din ce în ce mai puţin, întrucât ai nevoie de forţă de muncă zilnică şi este o treabă grea. În plus, costul aluminiului a crescut şi sunt foarte puţini vânzători pe piaţă;

► Sistemul de irigaţii cu pivoţi este mai scump, se amortizează într-un timp mai îndelungat, nu necesită o forţă de muncă calificată şi o supraveghere foarte atentă din teren, pentru că instalaţiile sunt suspendate şi sunt controlate de pe telefon, iar intervenţia omului este scăzută. Pentru o instalaţie de irigat tip pivot cu o lungime de 600 metri preţurile sunt de 150.000 – 180.000 de euro;

► Instalaţiile de tip liniar sunt instalaţii care merg singure, sunt autopropulsate, pot fi monitorizate şi controlate digital pe telefon, ai nevoie de puţină forţă de muncă, pentru că trebuie mutat furtunul de la un hidrant la altul la 24 de ore sau la 12 ore, în funcţie de strategia şi tehnologia fiecărui fermier. Pentru un sistem de irigaţii tip privot sau liniar valoarea investiţiei pe unitatea de suprafaţă în timp este mică, sub 100 de euro/hectar, pentru 15 ani, cât este durata de viaţă a acestor sisteme;

► Sistemul de irigaţii cu tambur, un mosor cu un furtun la capătul căruia se află un cărucior cu un aspersor, necesită forţă de muncă mai multă şi se consumă mai multă energie. Acest sistem dă randament bun la presiuni foarte mari de 8-10 bari, însă infrastructura de irigaţii pe care noi am moştenit-o de la vechiul regim nu rezistă la mai mult de 5 - 5,5 bari, pentru că nu a fost proiectată să reziste la astfel de presiuni. La 5 bari nu avem randamentul scontat, raza suprafeţei irigate este mai mică, iar dacă mai bate şi vântul irigăm neuniform;

► Sistemul de irigat prin picurare este o tehnologie nouă, care a fost folosită în special pentru culturile de legume, dar noi am descoperit un producător pentru cultura mare. Am început anul trecut şi începând de anul acesta vom avea o colaborare mai intensă. Costurile pentru irigatul prin picurare ajung la 600 euro/hectar pentru primul şi trebuie să mai luăm în calcul dotarea cu utilaje. O maşină de întins costă aproximativ 8.000 de euro şi o maşină de strâns costă 9.000 de euro.