ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Producţia de struguri este cu 10-15% mai mare. „Costurile noastre cele mai mari sunt cu manopera, cu zilierii, dar au crescut şi preţurile la sticle, dopuri“

19.10.2021, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Producţia de struguri din acest an este mai mare cu 10-15% decât cea din anul agricol precedent şi trece de un milion de tone, cantitate record realizată doar în anii 2017 şi 2018, au susţinut invitaţii ediţiei din 18 octombrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Recoltarea a început mai târziu în acest an, din cauza condiţiilor climatice ne­fa­vorabile şi astfel nu există date statistice la Mi­nisterul Agriculturii cu privire la pro­ducţiei, dar reprezentanţii ministerului de resort au spus că s-a recoltat peste 60% din producţie până în prezent.

„La nivel de ţară estimăm producţiile în creş­tere, de peste 10-15%, pentru că con­diţiile climatice sunt bune. Sper ca pe lângă aceasta să existe şi o creştere a calităţii vinului, ţinând cont că majoritatea cramelor din România au investit foarte mult în tehnologie, iar calitatea vinurilor româneşti este confirmată şi de străini, specialişti în viticultură, care le caută“, a spus Ion Bălan, care deţine împreună cu Maria Bălan businessul Nalba, aflat în spatele brandului Crama Hamangia.

Familia Bălan deţine o suprafaţă culti­vată cu viţă-de-vie de circa 100 de hectare în judeţul Tulcea, la marginea Deltei Dunării, şi întreaga suprafaţă este irigată. Vinurile obţinute de companie au certificare DOC (denumire de origine controlată) pentru că plantaţia se află în arealul protejat, Babadag.

„La nivelul exploataţiei mele viticole, an de an realizez cam aceeaşi cantitate, pen­tru că stăpânesc toţi factorii care ţin de pro­duc­ţie, adică avem şi sistem propriu de iri­ga­ţii, dar şi asigurări în cazul în care din cau­za unor factori climaterici ar putea să se di­mi­nu­eze producţia. (...) Producţia noastră este sub nivelul maxim aprobat pentru vinu­rile cu denumirea de origine contro­lată, între 9 şi 9,5 tone/hectar raportat la întreaga exploataţie“, a mai spus Bălan.

Producţia medie este aproape dublă faţă de cea realizată la nivel naţional în 2020, de 5,2 tone/hectar, conform datelor statistice, dar plantaţia sa este tânără, înfiinţată cu fonduri europene şi este dotată cu ultimele tehnologii şi cu drone. „Cultivatorii de struguri din Dobrogea nu au toţi producţii bune, pentru că nu au plantaţii irigate, utile când e secetă. În plus, anul acesta au fost probleme cu bolile din cauza ploilor.“

Anul trecut, România a avut o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 177.000 de hectare şi o producţie de 940.000 de tone de struguri, iar cantitatea de vin realizat la nivel de ţară a fost de aproximativ 5 milioane de hectolitri, arată datele de la INS. În 2017, producţia de struguri a fost de 1 milion de tone, iar în 2018 a fost de 1,14 milioane de tone.

„În Oltenia, 2021 a fost un an similar cu cel din Dobrogea. A fost un an normal până la final de iunie şi după aceea nu a mai plouat şi a fost o mare căldură până acum o săptămână, când am avut o ploaie importantă. Unele soiuri au avut de suferit din cauza căldurii, sunt unii struguri care au rămas foarte mici. La cei albi am o scădere de randament importantă. Syrah, un soi din sudul Franţei, s-a dezvoltat normal, Cabernet e la fel ca anul trecut, dar strugurii Merlot sunt mai mici. Per total sunt mulţumit, dar trebuie să avem o limită de randament. Eu la strugurii pentru vinul roşu nu vreau să depăşesc între 5-7 tone/hectar, iar la alb şi roze între 6-9 tone/hectar“, a spus Laurent Pfeffer, oenolog şi vinificator de origine franceză, care astăzi are propria cramă la Corcova, în judeţul Mehedinţi, Crama Catleya.

Producţii mai mari de struguri, cheltuieli mai mari cu utilităţile, ce se întâmplă cu preţul vinului?

„La noi în domeniu concurenţa este destul de dură, preţurile nu pot fi modificate uşor şi nu cred că preţurile la vin vor creşte curând. Noi nu vom creşte preţul la gamele pe care le avem. Politica mea este altfel. Adică în loc să cresc preţurile, creez produse noi, premium, cu vinurile ţinute în butoaie de lemn, care, din start, au preţ mai mare. Multe crame au stoc de vinuri, şi având asta e greu să creştem preţurile. Costurile noastre cele mai mari sunt cu manopera, cu zilierii, dar au crescut şi preţurile la sticle, dopuri şi alte materiale folosite, precum şi la gaze şi energie electrică“, a spus Laurent Pfeffer.

El spune că a observat că oamenii se pricep din ce în ce mai bine la vinuri şi clienţii îşi doresc un vin calitativ, pentru care sunt dispuşi să plătească mai mult. De asemenea, Ion Bălan a afirmat că preţul vinului îl face piaţa şi nu vede scumpiri până în primăvara anului viitor.

„Preţul vinului îl face piaţa, problema este ca noi să ne integrăm în aceast raport calitate-preţ şi nu să ne propunem să facem producţii mari, ci să facem producţii optime, încât să obţinem şi calitate bună şi un preţ care să ne permită să ieşim pe piaţă. Noi, anul acesta am obţinut o creştere a volumului de vânzări faţă de anul trecut datorită vinurilor premium.“

 

Laurent Pfeffer, fondator, Crama Catleya:

Unele soiuri au avut de suferit anul acesta din cauza căldurii, dar, per total, sunt mulţumit. Trebuie să avem o limită de randament. Eu la strugurii pentru vinul roşu nu vreau să depăşesc între 5 şi 7 tone/hectar, iar la cei pentru vinurile albe şi roze între 6 şi 9 tone/hectar.

Calitatea vinurilor în România este foarte ridicată şi eu aş zice că din 2005 – 2007, de când am intrat în UE şi s-a investit masiv în foarte multe crame. Sunt de 13 ani în România şi lucrez în acest domeniu, iar soiurile româneşti de struguri sunt foarte apreciate în străinătate, pentru că România are soiuri autohtone, care se regăsesc doar aici. Eu vând o mică parte din producţie în Franţa şi vând doar soiuri româneşti, pentru că oamenii sunt curioşi, iar după ce consumă sunt şi bucuroşi.

 

Ion Bălan, proprietar, Crama Hamangia

Producţia noastră este sub nivelul maxim aprobat pentru vinurile cu denumirea de origine controlată, între 9 şi 9,5 tone/hectar raportat la întreaga exploataţie. Producţia medie este aproape dublă faţă de cea realizată la nivel naţional, dar am plantaţie tânără, înfiinţată cu fonduri europene, cu ultimele tehnologii, cu drone.

La nivel de ţară estimăm producţiile în creştere, pentru că condiţiile climaterice sunt bune. Sper ca pe lângă aceasta să existe şi o creştere a calităţii vinului, ţinând cont că majoritatea cramelor din România au investit foarte mult în tehnologie, iar calitatea vinurilor româneşti este confirmată şi de străini, specialişti în viticultură.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi