ZF Deschiderea de astăzi

ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Victor Stănilă, avocat: Unele companii listate, chiar dacă nu sunt declarate grup fiscal la ANAF, raportează în continuare la nivel consolidat, însă nu văd relevanţa. Despre obligaţiuni, slabă protecţie. Este un sat fără câini

05.12.2023, 00:07 Autor: Eduard Ivanovici

Cazurile Vivre, Nemo Express şi, mai nou, Qualis Properties riscă să reducă din atractivitatea pieţei obligaţiunilor „O vină o au şi investitorii, fie că nu citesc, fie că nu îşi supraveghează corespunzător investiţia.“

Privind conţinutul rapoartelor financiare publicate la Bursa de Valori Bucureşti, Victor Stănilă, avocat specializat în piaţa de capital, remarcă decizia unor companii de a-şi publica situaţiile la nivel consolidat, deşi nu raportează la fel la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, unii emitenţi aleg să îşi „cosmetizeze“ rapoartele analizate apoi de participanţii bursieri, spune avocatul, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

„Sunt unii emitenţi care, deşi nu sunt declaraţi grupuri fiscale, fac raportări consolidate. Văd asta ca o problemă, mai ales dacă aceştia consolidează când şi când. În ceea ce priveşte acest tip de raportări la nivel de grup,  atâta vreme cât tu, companie, nu raportezi consolidat la ANAF, conform codului fiscal, pentru că nu te-ai declarat grup fiscal, nu văd care are fi relevanţa acestor consolidări, mai ales că nu grupul în sine este listat.“

Decizia ar avea relevanţă în situaţia în care ar avea un impact asupra rezultatului financiar reflectat în dividend, astfel încât investitorii să îşi poată crea o imagine mai clară asupra evoluţiei ulterioare a companiei, continuă Victor Stănilă.  El a fost prezent în cadrul primei ediţii din luna decembrie a ZF Deschiderea de Astăzi, emisiunea transmisă zilnic, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul poate fi ascultat pe Spotify.

„Sunt companii care consolidează, care urmăresc regulile fiscale, dar şi altele care  le cosmetizează (...) N-am văzut raportări trimestriale la nicio companie care are doar obligaţiuni la Bursă. Riscul este strict legat de emitenţii care au doar obligaţiuni. Avem deja doi în insolvenţă, unul care a anunţat concordatul preventiv. Chiar şi în cazul raportărilor semestriale şi anuale am observat că au apărut întârzieri“, adaugă avocatul.

Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, primul default de la BVB, adică prima companie care a eşuat în a-şi plăti datoriile din cauza problemelor financiare, a intrat în insolvenţă la propria-i cerere în luna martie. Grupul are obligaţiuni listate la Bursă sub simbolurile VIV25E şi VIV26E.  Ulterior, Nemo Express Logistic, companie aflată în insolvenţă încă din toamna lui 2022, a anunţat că a întrerupt plata pentru deţinătorii de obligaţiuni NEMO23E, listate în urmă cu doi ani. 

„Nu pot spune că nu există supraveghere din partea ASF pentru că unii au raportat după ce li s-a pus în vedere şi s-a văzut şi acest fapt. În ceea ce priveşte raportările curente, acestea sunt cvasiinexistente. Din punctul meu de vedere, riscul este prea mare în momentul actual. Este o slabă protecţie a investitorilor în obligaţiuni.“

Săptămâna trecută, dezvoltatorul imobiliar Qualis Properties a declarat că va iniţia procedura de concordat preventiv, măsură de susţinere a companiile aflate în dificultate financiară, desfăşurată pe cale amiabilă între debitor şi creditor şi care facilitează obţinerea unui plan de restructurare. Între timp, a fost depusă la Tribunalul Braşov o cerere de insolvenţă din partea unui creditor. Bondurile Qualis sunt listate sub simbolul QUAL24E pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare.

„Nu există o protecţie efectivă a obligatarului în raport cu societatea. Dacă mai apar multe astfel de cazuri, există riscul ca acest tip de instrument financiar, obligaţiunile, să nu mai existe la Bursă sau să fie greu înghiţite de investitorii români“, continuă Victor Stănilă.

Aproximativ 40 de obligatari ai Vivre au acuzat luna trecută societatea de diseminare de informaţii false şi manipulare a pieţei, plângerea penală fiind legată de raportările financiare întocmite de-a lungul timpului, în special în privinţa cheltuielilor de marketing de 32 de milioane de lei din perioada 2019-2021, înregistrate greşit în contabilitate.

„Putem vorbi de un sat fără câini. În legea societăţilor există o prevedere potrivit căreia deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunarea generală. Acolo ei îşi pot desemna un reprezentant care nu poate administra, dar poate asista şi spune punctul de vedere în adunările generale ale acţionarilor. Sau ei pot adopta o poziţie şi anume să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau la condiţiile unui împrumut prin care s-ar putea atinge de drepturile lor de obligatari.“

Vivre a înregistrat o pierdere de 14,2 milioane de lei în prima jumătate a anului, de la pierderi de 18,7 milioane în S1/2022, în contextul în care afacerile au coborât de la 70,7 milioane la 6,7 milioane de lei. Este al treilea S1 consecutiv în care retailerul anunţă pierderi la nivelul rezultatului net. Rezultatele au fost marcate de intrarea în insolvenţă la finalului primului trimestru.

„Această piaţă este slab supravegheată şi cred că o vină o au şi investitorii, fie că nu citesc, fie că nu îşi supraveghează corespunzător investiţia. Sunt prevederi în legea societăţilor, plus regulile de abuz în piaţă, care măcar permit să ia cunoştinţă în timp util de eventualele efecte negative“, explică Victor Stănilă.

 

Alte declaraţii din timpul emisiunii:

Regulamentul ASF privind emitenţii, 15/2018, prevede un conţinut minim al rapoartelor anuale, semestriale şi trimestriale. Din ce am observat, în general, se respectă acest conţinut minim. Important este ca informaţia, fie bună sau rea, să ajungă la toţi investitorii prin mijloacele de comunicare oficiale ale emitentului.

Un aspect care ar putea fi îmbunătăţit, iar aici mă gândesc la analiştii cu care am lucrat de-a lungul timpului în SIF-uri, este modalitatea de transmitere a datelor financiare. Ar fi de preferat un format editabil. Este o muncă de Sisif să stai să culegi; fiecare transmite într-o altă formă. Dacă vorbim şi de rapoarte care sunt pur şi simplu scanate, trebuie să stai să prelucrezi aceste date.

„(Deţinătorii de obligaţiuni – n.r.) sunt simpli creditori, deci obligaţiunea nu-ţi dă drept asupra capitalului societăţii. Legea societăţilor îţi permite să te opui la anumite contracte de împrumut. AI văzut o astfel de adunare în cazul unui emitent de obligaţiuni? Ai văzut aplicate aceste prevederi din legea societăţilor?  Personal, nu am văzut să se facă uzanţă de aceste prerogative. Apoi e simplu să venim să ţipăm că nu ne protejează nimeni.

Este mai simplu să găsim vinovaţi unde nu există. Primul care trebuie să aibă grijă de bani lui este însuşi investitorul, fie că vorbim de obligaţiuni, CfD-uri sau orice alt instrument financiar. Să citească cu atenţie toate documentele – la nivelul legislaţiei avem puţine pârghii, dar nu le-am văzut folosite nici pe acelea care există.

Nu spun că ele ar putea fi folosite cu succes, dar nu am văzut că s-a făcut un astfel de pas. Ele s-ar putea să se dovedească a fi folosite cu succes. Am văzut cazuri în care emitentul nu a raportat schimbările de management şi aici ne întoarcem la informările curente. Abuzul de piaţă, informaţia privilegiată se aplică şi companiilor de pe AeRO. 

În ceea ce priveşte obligaţiunile, nu cred că există aceeaşi dedicare din partea ASF ca în cazul acţiunilor. Este o piaţă nouă, ce-i drept, am văzut nişte obligaţiuni municipale la Bursă, de obligaţiuni corporative nu prea am avut parte. Această piaţă s-a dezvoltat în ultimii ani, când s-a revigorat Bursa şi au venit companii. De obicei, pe piaţa obligaţiunilor au mers cele care nu au fost atractive cu acţiuni.

Fondul de Compensare al Investitorilor nu se aplică pentru că emitentul a dat faliment. Dacă dă faliment emitentul de acţiuni, nu te compensează FCI. îţi recuperezi banii în momentul în care participantul la piaţă, adică brokerul tău, nu mai poate să îţi restituie capitalul sau instrumentele financiare, inclusiv în cazul în care, s-o spunem politicos, a făcut transferul dintr-o secţiune într-alta fără acordul tău şi ţi-a vândut acţiunile sau chiar şi obligaţiunile. Nu contează ce deţinere ai avut, în limita a 20.000 de euro.

Am în portofoliu companii mari, de stat, din energie. Am şi ETF-ul TradeVille de care sunt mândru cum a evoluat. Am luat parte la crearea acestui ETF... M-am uitat şi la companiile mai tinere, deci am investit şi pe AeRO, unde am două-trei companii în care cred cu adevărat.


Devino investitor la bursă. Este simplu să investești la Bursa de Valori București. Peste 20 de brokeri îți stau la dispoziție pentru a-ți deschide un cont de tranzacționare. Este primul pas pentru a cumpăra sau vinde acțiuni ale companiilor listate la bursă. Află mai multe pe www.bvb.ro/devinoinvestitor.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea
BVB Banca Transilvania Evergent