ZF Deschiderea de astăzi

ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Zuzanna Kurek, Cornerstone Communications: Numărul de investitori este în creştere, dar asta nu se traduce în lichiditate. Avem nevoie de mai mulţi investitori de retail. Fondurile de pensii mănâncă din lichiditate

18.10.2023, 00:05 Autor: Eduard Ivanovici

♦ Investitorii instituţionali globali care investesc în pieţele de frontieră, aşa cum este România în indicii MSCI, nu sunt suficient de mari.

„Cu o creştere de 22% de la începutul anului prin prisma indicelui de referinţă BET, Bursa de Valori Bucureşti are una dintre cele mai ridicate dinamici din regiune. Activitatea de la BVB în ultima perioadă a lăsat însă de dorit, în vreme ce lichiditatea pe segmentul de acţiuni – Piaţa Principală  şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (AeRO) – s-a situat sub media anului curent şi ultimelor 12 luni. De asemenea, chiar dacă numărul de investitori se apropia la jumătatea anului de pragul istoric de 160.000, evoluţia nu s-a transpus în ultimul timp într-o creştere semnificativă a valorii tranzacţiilor“, spune Zuzanna Kurek, Cornerstone Communications.

„Nu este cea mai exuberantă perioadă la BVB şi nici rezultatele la jumătatea anului nu au dus la o lichiditate mai bună, nici cele ale Hidroelectricii, care din punctul meu de vedere au fost extraordinare, conform aşteptărilor investitorilor. Ele însă nu au rezultat într-o mare creştere a preţului. La nivelul activităţii la BVB, cu clienţii cu care lucrăm, companii listate pe Piaţa Principală şi AeRO, vedem că numărul de acţionari este în creştere de la trimestru la trimestru cu 10-15%.“

„Este un semnal bun, dar pe de altă parte, nu se prea traduce în lichiditate, ceea ce înseamnă că avem mulţi investitori mici sau mai prudenţi.“

Fondatoarea companiei de consultanţă pre şi post listare la Bursă a fost prezentă în cadrul ediţiei din 17 octombrie a ZF Deschiderea de Astăzi. Emisiunea poate fi urmărită de luni până vineri, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul este transmis totodată pe platforma Spotify.

„Nu este nimic rău că sunt investitori care cumpără acţiuni cu câteva sute de lei. Faptul că avem şi investitori mici este un semnal foarte bun. Pe de altă parte, cred că investitorii mai mari aşteaptă oferte semnificative. Este posibil ca investitorii mai mari de retail să fi pus o parte din bani în Hidroelectrica. Creşterea de 20% de la IPO este mulţumitoare, dar nu pentru toţi. Totuşi, faptul că nu tranzacţionează este şi un semnal bun, o dovadă de maturitate.“

Lichiditatea de la BVB nu a fost mişcată considerabil nici de dividendele istorice distribuite de Fondul Proprietatea (FP), peste nouă miliarde de lei ca urmare a exit-ului de la Hidroelectrica (H2O).  În săptămâna în care au fost plătite dividendele FP s-au văzut o activitate şi o lichiditate mai mari, cât şi creşteri pe alte companii, însă aşteptările au fost poate prea mari, adaugă Zuzanna Kurek.

La fel a fost şi efectul Hidroelectrica, aşteptarea fiind că valoarea tranzacţiilor va creşte imediat, continuă ea. Lipsa lichidităţii arată însă că piaţa are nevoie de mai mulţi investitori de retail, ei fiind cei care aduc lichiditate. 

„Investitorii instituţionali din străinătate, care investesc în pieţe de frontieră, cum este şi România, nu sunt atât de mari. Faptul un pic mai alarmant este că nu vedem interes din partea fondurilor privind companiile care au potenţial de transfer de la statutul de frontieră către emergent. Cred că motivul este faptul că nu este clar dacă, după listarea Hidro, îndeplinim toate criteriile. Lichiditatea Hidroelectricii este destul de dezamăgitoare. Multă lichiditate a fost mâncată de fondurile locale de pensii care investesc pe termen lung“, afirmă reprezentanta Cornerstone.

 

Alte declaraţii din timpul emisiunii

Despre activitatea de la BVB:

Avem câteva „stele“, emitenţi-vedetă care au atras interesul investitorilor. Avem Arobs, care s-a transferat pe Principală, crescând foarte mult lichiditatea. Vedem evoluţii bune şi la One United Properties, Sphera Franchise Group, companii care plătesc dividende. Pe AeRO avem câteva companii-vedetă, precum Bento, Simtel şi 2Performant, care au avut o performanţă extraordinară. Din păcate, toate aceste evenimente se întâmplă pe o lichiditate scăzută, care justifică această volatilitate mai mare.

În afară de Hidro, nu a fost nicio ofertă semnificativă de la începutul anului. Vorbeam în august că brokerii aşteaptă să se termine vara şi perioada de raportare pentru a lansa oferte noi. Este clar însă că nu vine nimic semnificativ. Din semnele pe care le vedem, nu mă aştept să vină oferte considerabile până la sfârşitul anului.

 

Europa, Fidelis, Hidroelectrica:

La ce se aşteaptă investitorii? Suntem, în general, într-o perioadă foarte volatilă şi cred că aşa va fi tot deceniul în care trăim. Din păcate, trăim de la un război la altul. Din discuţiile pe care le avem cu investitorii instituţionali, din America şi Regatul Unit, putem spune că Europa devine un loc mai volatil. Conflictele de astăzi se află pe continentul nostru sau în extensia lui, deci devine un loc mai puţin atractiv. Riscurile sunt mult mai mari decât potenţialele câştiguri din perspectiva investitorilor instituţionali, ceea ce înseamnă că majoritatea lichidităţii trebuie făcută de investitorii de retail, care îşi pot pierde şi ei din interes, văzând riscul investiţiilor pe piaţa locală.

Asta se vede şi în scăderea interesului în titluri de stat Fidelis faţă de anul trecut, ceea ce este de înţeles. A fost o perioadă foarte bună de dobânzi, cei care au avut banii disponibili deja au cumpărat. Realitatea, din punctul meu de vedere, este că Fidelis a deschis calea către piaţa de capital. Dar nu cred că majoritatea acestor investitori, circa 80.000-90.000, se transformă în investitori pe piaţa de capital.

O posibilă întrebare este dacă statul este interesat de această posibilitate ca România să fie urcată la statutul de piaţă emergentă de către MSCI şi să fie dispus să vândă o parte mai mare a acţiunilor la Hidro pentru a creşte free float-ul şi lichiditatea. Este clar că există interes din partea instituţionalilor şi feedback-ul de după IPO a fost că investitorii din afară au fost dezamăgiţi de alocare, vrând să primească mai multe acţiuni. Aici, fondurile de hedging şi cele din străinătate sunt mult mai active decât fondurile locale de pensii.

 

Despre listări, investiţii:

Este un context mai dificil. Nu cred că avem o problemă dacă ne uităm la partea antreprenorială. în continuare avem foarte mulţi investitori care vor să se listeze pe Bursă şi interesul din partea antreprenorilor este şi acum în creştere. Sunt oameni care vor să vândă sau să facă majorări de capital, dar avem o problemă în ceea ce priveşte cumpărarea.

Există mai puţin interes pentru societăţi pe piaţa AeRO şi companii mai mici, însă există interes pentru companii mai mari care vor să vină pe Piaţa Principală, fiind cerere din partea investitorilor instituţionali, cât şi dinspre investitorii de retail. Mediul de retail se simte mai confortabil pe Principală, chiar dacă cele mai bune randamente de anul acesta au fost aduse de companii de pe AeRO.

 

Despre AeRO:

AeRO şi alte pieţe, precum London Stock Exchange şi Bursa de la Varşovia, au dovedit că există nevoie pentru o piaţă mai mică, cu cereri mai relaxate de raportare. Anii 2021-2022 au dovedit că antreprenorii au nevoie de această piaţă. Cel mai mare avantaj cu AeRO, pe lângă promovare, este că emitenţii pot trece pe Principală după ce s-au obişnuit cu regulile de raportare.

Din studiul nostru anual reiese că, în această clasă de investitori locali de retail există o sub-clasă de investitori care nu investesc pe AeRO, ci doar pe Principală. Dacă ne uităm la investitorii instituţionali internaţionali, am avut câteva surprize, în sensul în care avem şi anul acesta cerere pentru companii mai mici, inclusiv cele listate pe AeRO, de la investitori din străinătate, care sunt în proces de înfiinţare a fondurilor axate pe pieţele din regiune, pe companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare. Sunt predispuşi să investească în companii de growth cu premisa că pe termen de 5-7 ani fie vor fi preluate de alţi jucători mai mari, fie se vor transfera pe Principală şi vor deveni atractive pentru fondurile de pensii şi investiţii.

 


BVB Arena este programul Bursei de Valori București creat pentru a descoperi și promova companiile antreprenoriale românești de succes. Proiectul dedicat antreprenorilor români, a fost lansat în 2017 și în cele 6 ediții a strâns peste 1.200 de companii nominalizate în program și 20 de companii semifinaliste și finaliste care au folosit instrumentele puse la dispoziție de BVB. Valoarea totală a celor 37 de runde de finanțare de acțiuni și emisiuni de obligațiuni la BVB derulate de cele 20 de companii a depășit suma de 236 milioane de euro.

Companiile finaliste din Program au oportunitatea de a interacționa cu alte companii românești de succes și de a beneficia de programul de mentorat care le oferă informații utile despre elaborarea strategiei de business și accesul la capitalul necesar pentru a-și duce compania la nivelul următor. În final, ele vor face parte din BVB Arena și vor primi recunoașterea pe care o merită.

Înscrie-ți compania pe www.bvbarena.ro sau recomandă-ne o afacere locală în care ai încredere. BVB Arena. Antrenăm capitalul românesc.
O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea
BVB Banca Transilvania Evergent