Investiţi în România! Răzvan Hărătău, Shaping The Future: Băncile au fost flexibile faţă de clienţii afectaţi strict de pandemie, dar reticente faţă de cei care aveau probleme dinainte

♦ Prima parte a anului 2020 a fost concentrată pe nevoia de capital de lucru, dar în a doua parte companiile au pus accent pe investiţii ♦ În România doar 25% din companii sunt bancabile, iar creditul furnizor este de trei ori mai proeminent în economie decât finanţările bancare.

Băncile din piaţa locală au dat dovadă de deschidere şi flexibilitate faţă de companiile care au întâmpinat probleme generate strict de criza sanitară, însă s-au arătat reticente faţă de companiile care înregistrau probleme încă dinainte de anul pandemiei, a observat Răzvan Hărătău, fondator al companiei de consultanţă în vederea finanţării Shaping The Future, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Noi ne-am lovit de două categorii de clienţi în 2020: cei care aveau deja probleme înainte de pandemie şi cei care aveau probleme din cauza pandemiei, or în primul caz băncile au fost cam reticente la discuţii. În zona celor afectate de pandemie băncile au fost mult mai flexibile şi mai deschise la discuţii şi la finanţare“. 

El a subliniat că nu se aşteaptă la un şoc imediat pe fondul expirării măsurilor de tip moratoriu, întrucât scopul băncilor nu va fi de a strânge cu uşa companiile pe parcursul acestui an. 

„Când s-a instituit legea cu moratoriile băncile au venit oricum cu soluţiile proprii şi trebuie să luăm în calcul că băncile nu îşi doresc să execute clienţii, ci să crească alături de ei. Eu nu cred că vor fi strânse cu uşa companiile acum să restituie rapid împrumuturile, chiar dacă expiră moratoriile. Eu văd o relaxare, o negociere cu fiecare în parte şi de la caz la caz ori să se meargă spre o recuperare rapidă, ori să se mai acorde o perioadă de recuperare“. 

Stocul creditelor pentru companii a continuat să crească în 2020 cu 5,3%, respectiv 6,3 miliarde lei, faţă de soldul de la finalul anului 2019, urcând până la un total de 124 miliarde lei, conform datelor agregate într-o analiză ZF. Unul dintre factorii importanţi pe care s-a sprijinit creşterea a fost programul IMM Invest – pentru care consultantul estimează că s-au acordat deja aproximativ 25.500 de finanţări. 

„Pe de o parte clienţii au suferit şi chiar la începutul pandemiei au căutat soluţii pentru capital de lucru pentru a susţine plata salariilor şi a chiriilor, costuri care erau apăsătore la acel moment, însă după o perioadă de aşezare de câteva luni companiile au căutat nişe noi în piaţă, modele noi de reinventare a businessului şi s-au orientat către partea de investiţii“. 

El subliniază că anul 2021 are perspective bune în privinţa finanţărilor, în contextul în care programul IMM Invest a fost prelungit, iar companiile mai au acces şi la o suită de alte programe. 

„În zona de leasing există IMM Leasing pentru utilaje şi echipamente, care va fi extrem de căutat anul acesta. Mai avem un program interesant pentru capital de lucru care vine în completarea unei linii de credit, IMM Factor, care oferă şi o garanţie asupra creanţei. Cam acestea ar fi zonele de finanţare pe care le urmăreşte toată lumea, iar pe lângă acestea rămân şi soluţiile clasice bancare“. 

Compania de consultanţă Shaping the Future are clienţi atât pentru finanţare bancară, cât şi pentru fonduri europene. În ceea ce priveşte finanţarea bancară, compania a lucrat cu peste 30 de clienţi în 2020, iar nivelul finanţărilor de investiţii obţinute a fluctuat de la 100.000 de euro şi până la 3 milioane de euro. 

„Sunt clienţi care caută să se dezvolte şi să îşi crească capacităţile de producţie, unde costurile cu investiţia sunt mult mai mari, ai nevoie de deschiderea unor capacităţi noi, achiziţie de echipamente, amenajarea unui depozit“. 

Răzvan Hărătău a subliniat că în România doar 25% dintre companii sunt bancabile, iar acest lucru poate reprezenta o problemă. Totodată, creditul furnizor ca fenomen răspândit în economie poate crea probleme în lanţ. 

„Ar trebui să existe un mix, o balanţă echilibrată între creditul furnizor şi finanţarea bancară. Multe companii se îndreaptă către creditul furnizor pentru că nu au garanţii, asta ar fi una dintre problemele reale în ceea ce priveşte accesul la finanţare, o problemă pe care acum să zicem că IMM Invest o rezolvă, şi în al doilea rând eu aş vedea o problemă în zona de analiză şi de evoluţie a indicatorilor companiilor, băncile fiind foarte atente la zona asta“. 

Totodată, intersecţia dintre viitorul cadru multianual al Uniunii Europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aduce o oportunitate de aproape 80 de miliarde de euro, unde şi companiile vor avea o serie de programe la dispoziţie. Cu toate acestea, la nivel declarativ competiţia este deja una mare pe aceste fonduri. Este de menţionat că pe măsurile POR din cadrul multianual 2014-2021, fondurile au fost suficiente pentru finanţarea a sub 20% din totalul proiectelor depuse. 

„E bătaie mare, mai ales în contextul actual în care sunt foarte mediatizate şi toată lumea ştie de aceste programe. În trecut nu era multe discuţii pe tema lor, dar acum sunt mai vizibile şi accesul se face mai greu. Companiile ar trebui să se pregătească bine cu planuri de dezvoltare, să-şi facă scenarii, să fie puse la punct cu ghidul de finanţare şi să se pregătescă chiar cu 1 an sau 2 înainte de a vrea să acceseze. Să-şi aşeze datele financiare să fie eligibil şi să ajungă în zona de punctaj maxim“. 

În ceea ce priveşte viitoarele programe pe fonduri europene, un avantaj ar putea fi faptul că acestea vor funcţiona mai rapid, odată cu trecerea deciziei finale dinspre administraţia centrală de management spre administraţiile regionale. Dacă în prezent durează măcar doi ani pentru câştigarea proiectelor şi accesarea fondurilor, acest timp s-ar putea înjumătăţi din 2022. 

„Cu siguranţă timpii de răspuns vor fi mai rapizi, modalitatea de evaluare va fi mult mai bună pentr că se va evalua de către oamenii din regiunea respectivă şi ei vor şti cum şi ce au de dezvoltat. Până acum toate apelurile se duceau într-un singur loc. Termenul mediu este de 2 ani de zile. Eu cred că se va reduce semnificativ odată şi cu digitalizarea tuturor operaţiunilor. Acum depunem online documentaţii, nu se mai transmit documente fizice, dosare, bibliorafturi, ceea ce ajută în reducerea timpilor, ăsta e unul din aspecte şi al doilea aspect e de înţelegere a businessului şi de evaluare a lui. Dacă ne referim la diminuarea termenului în care poate fi câştigat un proiect eu zic că în 6-12 luni se poate face acest lucru“.