• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Antoanela Comşa, Gran Via: Blocarea autorizaţiilor înseamnă plecarea oamenilor din imobiliare şi mutarea cererii în zona limitrofă, unde nu există infrastructură

05.10.2022, 00:05 Autor: Bogdan Alecu

Blocarea autorizaţiilor de construire de către Primă­ria Generală a Capitalei va duce la reducerea puternică a sectorului imobiliar şi a numărului anga­jaţilor, iar cei care vor căuta o locuinţă fie vor plăti mult mai mult în Bucureşti, fie se vor duce către Ilfov unde însă nu există infrastructură pentru a susţine cererea, a spus Antoanela Comşa, preşedintele dezvoltatorului Gran Via România şi a Asociaţiei Investitorilor în Real Estate (AREI) în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

„Vom vedea companii care intră în faliment pentru că nu vor mai avea obiectul activităţii. Un proiect imobiliar angrenează o serie de alţi furnizori - proiectant, constructor, furnizori de materiale, angajaţi proprii - contabili. Sunt alte activităţi conexe ataşate. Oamenii se vor reorienta sau vor pleca din ţară. Ne uităm la indus­tria aviatică - nu mai au personal pentru că în perioada de pandemie lucrurile s-au oprit şi angaja­ţii s-au reorientat. La fel va fi şi în imo­biliare. Nu este o maşină căreia i-am oprit acum motorul şi o repornim peste doi ani pentru că oamenii au ne­voie de venituri“, a spus Antoanela Comşa.

Ea explică fap­tul că dintre angaja­ţii Gran Via deja au plecat pentru că nu au obţinut autorizaţiile de construire pentru două proiecte, am disponibilizat 11 oameni din 20. „Avem colegi care s-au dus spre leasing financiar, contabili­tate, asistent manager. Problema e că nici alţi dezvoltatori nu au mai obţinut“.

Potrivit unui studiu al Bucharest Real Estate Club contribuţia Bucureştiului la formarea PIB-ului la nivel naţional a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale fiind de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din Bucureşti.

„Mulţi se declară împotriva noilor dezvoltări - nu mai vor blocuri, clădiri, să nu se mai construiască. Lumea trebuie să înţeleagă faptul că avem nevoie de forţă de muncă în Bucureşti, avem nevoie de investitori - care au nevoie de forţă de muncă, sunt studenţi care vin aici la studii şi rămân aici. Dacă nu se va construi în Bucureşti, se va construi în zona limitrofă - Tunari, Voluntari, Pantelimon, Corbeanca. Vom avea o presiune foarte mare pe trafic pentru că aceste zone nu au spitale, grădiniţe sau şcoli suficiente. Toţi vor veni cu maşina în Bucureşti, dar acum ne plângem că nu avem locuri de parcare. Preţurile locuinţelor vor creşte, preţurile chiriilor vor creşte“.

Blocajul administrativ şi incertitudinea climatului urbanistic se reflectă şi în aportul direct al industriilor construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare la formarea PIB-ului din Bucureşti. Astfel, dacă în 2019, acesta se situa la 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021 la 13,3%.

La nivel naţional, industriile construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare au fost foarte dinamice în ultimii ani, contribuid cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei Covid-19. Aceste sectoare au înregistrat cea mai mare creştere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creştere a veniturilor (90 miliarde de lei), cea mai mare creştere a soldului activelor fixe (44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiţii comparativ cu orice alt sector de activitate. Datele statistice arată că deşi la nivel naţional a existat un trend ascendent, Bucureştiul a înregistrat o scădere considerabilă.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank