ZF Investiţi în România! Vlad Macovei, Forţa Fermierilor: Cum vorbim de autostrăzi, aşa trebuie să vorbim şi despre irigaţii. Seceta pedologică este o problemă pe termen lung

♦ România are o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de circa 3 milioane de hectare, iar suprafaţa potenţial irigabilă pentru acest an este de 1,28 milioane de hectare.

România a irigat până în acest an agricol mai puţin din 10% din suprafaţa totală amenajată pentru irigaţii, deşi în unele zone este secetă, iar în timp ce alte ţări se adaptează noilor condiţii prin sisteme eficiente energetic şi cu consum redus de apă, în multe cazuri pe plan local sunt utilizate sisteme învechite.

„Potenţialul în termeni tehnici mizează pe suprafaţa care poate fi irigată dacă la infrastructura primară s-ar conecta cea secundară şi ar fi folosită. Este evident că nu peste tot fermierii irigă. Fie nu sunt constituiţi în UAI, organizaţii de udători, fie sunt situaţii unde din cauza regimului proprietăţii, de arendă, fermierii nu fac investiţii în infrastructură pentru că au riscul de a retrage terenul din arendă. Mai sunt costurile mari cu energia electrică şi în multe situaţii există raportări pe hârtie. Sunt soluţii noi de irigaţii care permit un consum mic de energie şi de apă. Aşa cum ne pasă de autostrăzi, trebuie să ne pese şi de sistemul de irigaţii deoarece infrastructura de irigaţii este la fel de importantă ca cea rutieră. Dacă nu mai avem mărfuri de transportat pe rutier, atunci nici acestea nu vor mai fi folosite la potenţial”, a explicat Vlad Macovei, preşedintele asociaţiei Forţa Fermierilor, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.

 România are o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de circa 3 milioane de hectare, iar suprafaţa potenţial irigabilă pentru acest an este de 1,28 milioane de hectare, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi de la Ministerul Agriculturii.

Suprafaţa contractată pentru irigaţii în acest an acoperă în total 790.000 de hectare, însă până acum au fost irigate cumulat 288.000 de hectare, potrivit primei surse.

“Ne aşteptăm ca şi mediul bancar să sprijine investiţiile fermierilor în sistemele moderne de irigaţii. În zona Moldovei, în Bacău, o companie listată la bursă şi care la cultura cartofului au 500 ha irigate. Treaba statului este să aducă apa la fermă, iar a fermierului este să o preia şi printr-un sistem cu managementul apei şi resurse regenerabile. Noi nu avem un management al apelor uzate, apa de la canalizare poate fi filtrată şi utilizată în agricultură. Decidenţii politici trebuie să facă tot ce le stă în putere să redeschidă PNRRul şi să introducă acolo o componentă de irigaţii, cu energie verde, tot este nevoie, dar să avem această componentă. De acum înainte ne vom confrunta cu această secetă pedologică pe parcursul întregii noastre vieţi. Faptul că vine un an mai bun cu precipitaţii, nu trebuie să îi şteargă pe ceilalţi nouă slabi”, a spus Vlad Macovei.

La conducerea Ministerului Agriculturii a revenit luna aceasta Petre Daea, pentru a patra oară, iar el a readus în discuţie problema irigaţiilor, domeniu despre care se fac multe declaraţii, dar cu o evoluţie scăzută.

“Dacă intrăm în zona agricolă, este important ca programul de investiţii în irigare să meargă mai departe. Avem o lege care vizează investiţii de 1 mld. Euro în infrastructura de irigare plus o modernizare a ideii de irigaţii şi realizarea acestora şi în zone unde nu a existat anterior, precum zone din Moldova sau Transilvania sau din sud. Vorbim de irigaţii eficiente, cu consum redus de energie şi apă, nu sistemul energofag de a pompa la deal apă care presupune un efort energetic mare. Fără irigaţii nu putem vorbi de România ca putere agricolă”, a spus preşedintele asociaţiei.

El explică faptul că acum i-ar cere lui Petre Daea ca dincolo de investiţii în irigaţii să aplice bine şi cu norme clare legea practicilor comerciale neloiale care a derivat din directiva europeană cu acelaşi nume, o lege promulgată şi care ar trebui să intre în aplicare în această toamnă şi legislaţia subsecventă - se doreşte o modificare a legii 321 cu supermarketurile pentru a pune în echilibru forţa de negociere a unui producător agroalimentar român, net inferioară poziţiei unui retailer şi să fie norme de aplicare clare şi corecte care să permită accesul unui număr mai mare de produse locale în supermarketuri.

O altă problemă este cea a efectivului de porci, redus aproape de un minim istoric din cauza măsurilor implementate impotriva pestei porcine. În timp ce în multe localităţi din mediul rural principala măsură împotriva pestei era un covor vechi şi uscat care a fost îmbibat în dezifectant, soluţia autorităţilor era să elimine toţi porcii din fermele afectate.

“Ma aştept să rezolve problema efectivului de porci din România. Pestă porcină are şi Ungaria şi Polonia sau Italia, Spania. Din cauza managementului modului dezastruos în care a fost făcută gestiunea pestei, România nu-şi mai acoperă decât 20% din consumul intern de carne proaspătă de porc. Acum cinci-şase ani eram la aproape 70%. Am ajuns să avem investitori care stau cu halele goale deoarece le este frică să mai investească, să populeze fermele. În alte ţări nu au eliminat toate efectivele de porci când au descoperit un focar. România este campioană în a-şi trage gloanţe în picior când vine vorba de măsuri – noi adoptăm cele mai dure măsuri cu putinţă - pe care nu UE ni le cere, dar le considerăm noi. România în practicile sanitar-veterinare a adoptat uneori cele mai absurde măsuri”, a spus Vlad Macovei.