ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Cosmin Măglaş, Atragem Finanţare: În Izbiceni, judeţul Olt, avem al doilea cel mai mare bazin legumicol din ţară şi nu există o facilitate de procesare. O treime din producţie ajunge la gunoi

31.05.2023, 00:05 Autor: Alex Ciutacu

♦ Anul 2023 ar trebui să aducă linii de finanţare cu fonduri europene în valoare totală de peste 1 miliard de euro pentru fermieri.

România trebuie să folosească fondurile europene pe care le are la dispoziţie în agri­cultură pentru a încuraja dezvoltarea unor facilităţi de procesare în zonele în care există materie primă, aşa cum este cazul bazinului legumicol Izbiceni, din judeţul Olt, unde nu există nicio facilitate de procesare a legume­lor, a explicat Cosmin Măglaş, CEO şi fon­dator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare, în emisiunea ZF Investiţi în Ro­mâ­nia!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„În acest moment nu avem cu adevărat centre de preluare a legumelor şi a fruc­te­lor, nu avem cu adevărat fabrici concuren­ţiale care să preia producţia de la micii pro­ducă­tori. Vă dau un exemplu, în Izbiceni este al doilea bazin legumicol al ţării şi nu există nicio fabrică de procesare a legu­melor, 30% din producţie ajunge la gunoi. Este groaznic de mult pentru al doilea bazin legumicol al ţării“.

Compania de consultanţă are discuţii cu diferiţi fermieri din zona Izbiceni pentru înfiinţarea unei cooperative agricole, astfel încât să obţină volumele necesare pentru a-şi vinde marfa.

„Pentru a putea să supravieţuim în a­ceas­tă lume concurenţială avem nevoie de can­tităţi mari de marfă. Aceasta nu se poate realiza decât printr-o asociere reală a fermi­erilor cu procesatori sau a fermierilor între ei pentru a crea lanţul de procesare şi aprovi­zio­nare mai departe către hipermarket. (...) Zona Izbiceni este o zonă excepţională pen­tru asta, vom munci în această direcţie şi sperăm să avem succes“.

Anul 2023 ar trebui să aducă linii de finanţare cu fonduri europene în valoarea totală de peste 1 miliard de euro pentru fermieri, începând de la programul pentru tineri fermieri, la cele pentru sectorul zootehnic, pentru procesarea produselor agricole şi pomicole sau cele pentru achiziţii de utilaje în sectorul vegetal.

Asocierea în cooperative le aduce fermierilor un avantaj în atragerea de fonduri europene, mai ales pentru finanţările dedicate depozitării, condiţionării şi procesării.

„Cooperativele vor fi primordial finanţate şi în această sesiune şi, din punctul meu de vedere, la proiectele mari, de 10 mil. euro, vorbim de depozitare, condiţionare şi procesare, nu vor avea acces decât cooperativele. Ce vreau să spun este că trebuie să se grăbească pentru a-şi face nişte cooperative corect întocmite sau corect consituite, astfel încât să creăm poli de putere“.

Consultanţii Atragem Finanţare au participat deja la înfiinţarea unor cooperative, iar Cosmin Măglaş a oferit un studiu de caz pentru a înţelege ce îi descurajează pe unii fermieri pe parcursul procesului de asociere.

„În 2014, un grup de producători agricol dintr-o zonă legumicolă de lângă Cluj trebuiau să înfiinţeze o unitate de procesare în colaborare cu un producător naţional. De la un număr de 92 de persoane implicate şi 4 primării am ajuns la final să înfiinţăm o cooperativă agricolă cu 6 membri, între care acest producător. Totul s-a mutat dinspre Cluj spre zona Bihor, iar acea cooperativă funcţionează şi în ziua de astăzi şi produce, are peste 60 de hectare de solarii“.

De la peste 90 la doar 6 membri la înfiinţarea cooperativei, el povesteşte că au existat mai multe etape în care diferiţi producători s-au retras, pornind încă de la început de la o atitudine greşită.

„Pur şi simplu atitudinea greşită în care celălalt nu are voie să câştige. Noi încercăm ca în cadrul cooperativelor cu care lucrăm să le explicăm că toată lumea trebuie să urmărească profitul propriu, fără să îl înşele pe celălalt, ceea ce este o garanţie atunci când faci o cooperativă, când te asociezi în acest fel. Şi totul trebuie să fie transparent“.

Prima jumătate dintre potenţialii membri s-a speriat de ideea de cooperativă, care le amintea producătorilor de perioada comunistă. Aceştia nu au vrut să accepte că trebuie să contribuie şi să vândă întreaga producţie unei cooperative, de unde un inginer le dictează ce să planteze şi modul în care să-şi lucreze pământul.

„S-a mai înjumătăţit o dată când a început discuţia despre bani, cu câţi bani contribuim fiecare la înfiinţarea cooperativei şi la cheltuielile necesare până ajungi la profit, pentru că nicio firmă nu funcţionează din prima pe profit. Şi următorii au renunţat în momentul în care au văzut valoarea cofinanţării, care nu înseamnă doar pui în proiect la cheltuieli, înseamnă şi banii din spate cu care susţii acea investiţie să funcţioneze până la intrarea în zona de profitabilitate. Şi uite aşa au rămas foarte puţini, dar cei care au rămas sunt în acest moment afacerişti de succes“.

Odată înfiinţată, conducerea unei cooperative ar trebui încredinţate unui manager extern angajat pe obiective, care poate fi înlocuit în cazul în care nu atinge ţintele stabilite.

„Trebuie să fie extern pentru că în felul acesta vei garanta că este imparţial, vei putea să faci proceduri şi rezultate clare. Unui preşedinte care este şi membru al cooperativei ca producător nu poţi să îi ceri aceleaşi rezultate pentru că nu îl poţi da afară“.

Principalul motiv pentru care asocierile sub cooperativă eşuează chiar şi după ce au fost înfiinţate vine din motivaţia producătorilor. Dacă asocierea este realizată doar pentru a obţine fonduri, aceştia nu au nicio motivaţie să susţină pe viitor cooperativa.

„Şi al doilea motiv este când calculele nu sunt făcute din start în mod corect, coerent şi complet. Întotdeauna o afacere eşuează exclusiv din princina banilor. Când ai înfiinţat o cooperativă şi observi că trebuie să duci bani din nou din firma ta către acea cooperativă nu are cum să funcţioneze dacă nu ai pus pe hârtie totul şi nu ai fost de acord de la început cu aceste bugete“.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank