ZF Investiţi în România! Dragoş Stănescu, 0-Day Capital: Am investit integral sumele din fond, iar cel mai avansat proiect este Katastic, o platformă care îşi doreşte să devină o bursă a drepturilor de proprietate intelectuală din entertainment

Vehiculul de investiţii 0-Day Capital a plasat integral sumele alo­cate de fondatori până la acest mo­ment, adică aproape 2 mil. euro, în patru proiecte, iar cel mai a­van­sat dintre aces­tea se numeşte Katastic şi îşi do­reşte să devi­nă o bur­să a drep­turilor de proprie­tate intelec­tua­lă din in­dustria de entertainment, a explicat Dragoş Stănescu, fondator al 0-Day Capital, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată de ZF în parte­neriat cu CEC Bank. 

„Cel mai avansat dintre proiecte este Katastic, care în momentul de faţă funcţionează ca o companie deja înregistrată în SUA şi se va dezvolta aici, unde mă aflu şi eu în momentul de faţă. În sine, Katastic este o plat­formă care îşi doreşte să devină o bursă, un exchange pentru tot ceea ce înseamnă securizarea drepturilor de proprietate intelectuală în segmentul de entertainment. Asta înseamnă muzică, film şi TV, sport, fashion, arte vizuale şi aşa mai departe“. 

Concret, un artist, un creator poa­te va putea utiliza platforma Katas­tic pentru a-şi transforma drep­turile de proprietate intelectuală în ac­tive fungibile care să poată fi vân­dute atât către investitori instituţio­nali, cât şi către investitori de retail, pentru a putea fi ulterior tranzacţio­na­te pe o piaţă secundară organizată. 

„Sunt mai multe variante. Un ar­tist poate vrea să îşi vândă muzica pe care o deţine, drepturile de master sau de publishing, iar acele drepturi pot fi securizate, împărţite în 100-200 de u­ni­tăţi în valoare de un dolar, spre e­xem­plu, şi pu­se în vânzare de o bancă de in­vestiţii către in­vestitori in­stituţionali şi către fani“.

Ideea pe care încearcă să o pună în aplicare Katastic este şi cea pe care au încercat să o implementeze dife­rite platforme globale care vor să tran­zacţioneze drep­turile de pro­prie­tate intelectuală sub formă de NFT (Non-Fungible Tokens). Totuşi, Stănescu spune că acele platforme ra­tează chiar cei mai potenţi investitori, şi anume inves­titorii instituţionali.

„Dacă ne uităm la piaţă, la tran­zacţiile globale de pe piaţa de capital, la ora actuală ele sunt formate în pro­porţie de 2-3% din zona de private equity, investitori strategici, undeva la 7% înseamnă retail şi investitori ne­acreditaţi, iar diferenţa de 90% sunt marile bănci de investiţii şi in­vestitorii instituţionali. Exact zona asta nu a a­tacat-o nimeni pentru că pe conceptul respectiv nu avea cum să funcţioneze. (...) Tot ce se întâmplă în zona de blockchain şi NFT merge spre inves­titori de retail şi spre fani, nu pot ac­cesa zona de investitori instituţionali pentru că nu îndeplinesc condiţiile să intre pe piaţa respectivă“. 

Dragoş Stănescu subliniază că NFT-urile şi drepturile de proprietate intelectuală trazacţionate pe blockchain au la bază un aşa-numit „smart contract“ – în cazul blockchainului Ethereum. Totuşi, acesta nu are valoare legală de contract. 

„Problema este că smart contract nu este un contract, din punct de vedere legal nu poate fi aplicat în relaţiile legale dintre persoane sau într-un tribunal în caz de default. Asta face ca investitorii instituţionali să nu se apropie de aşa ceva“.

Prin urmare, platforma Katastic a fost gândită de la început pentru a se adresa investitorilor instituţionali, începând de la funcţionalităţile platformei şi până la modul cum arată aceasta.

„Noi am creat totul de la început să fie şi pentru zona de retail, dar şi pentru investitori instituţionali, plecând de la ideea că trebuie să construim platforma cum sunt ei obişnuiţi, pe procedurile standardizate pe care le ştiu ei, să aibă contractele standardizate, să arate aşa cum ştiu ei, inclusiv trade desk-ul trebuie să arate aşa cum ştie un trader şi să arate la fel ca ce vede el când tranzacţionează în fiecare zi. Poate sună puţin brutal, dar specialiştii din zona de investment banking nu sunt în businessul de a învăţa lucruri noi, sunt în businessul de a face bani“.

Povestea Katastic a început la finalul anului 2019, la scurt timp după ce 12 antreprenori români au înfiinţat vehiculul de investiţii 0-Day Capital. Fondatorii Katastic sunt Dragoş Stănescu şi Mugur Stancu, partea de software a fost dezvoltată de Alex Neaţă, iar directorul financiar este Sorin Alexa. În rest, conducerea şi board-ul companiei sunt formate din profesionişti din domeniul muzical sau din industria de investment banking din Statele Unite.

„În momentul de faţă avem runda de seed finalizată, am avut chiar cereri suplimentare peste valoarea anunţată, şi pregătim un proof of concept pentru un IPO, discutăm cu 4 sau 5 artişti internaţionali pentru asta şi cu băncile de investiţii din New York“. 

Katastic se va lansa în primă fază ca o piaţă nereglementată, însă ulterior vrea să obţină licenţă de exchange de la autorităţile de supraveghere şi reglementare financiară din SUA. Totuşi, la acest moment, după ce va atrage câţiva artişti internaţionali, se va îndrepta spre o rundă de finanţare Seria A, în următoarele 6-9 luni.

Trebuie menţionat că runda de finanţare de tip seed a ţintit între 1 şi 5 mil. dolari, subscrierile s-au ridicat la 1,3 mil. dolari, însă a existat un interes suplimentar pentru încă 2 mil. dolari din partea pieţei. 

Vehiculul de investiţii 0-Day Capital a fost lansat în 2019 de 12 antreprenori români, însă unul dintre ei s-a retras între timp, după cum a povestit fondatorul, fără a-l numi pe acesta. Capitalul iniţial s-a ridicat la 1,3 milioane de euro, însă fondatorii şi-au majorat „de câteva ori“ participarea, cu încă 500-600.000 de euro.

„Creşterea participaţiei a venit din decizia de a nu ne opri în 2020 pentru a aştepta să treacă restricţiile. Am vrut să creştem participarea, să putem merge cu proiectele măcar să finalizăm toată partea de tehnologie, să o testăm, să putem merge spre promovarea proiectelor“. 

Un alt proiect în care a investit 0-Day Capital se numeşte Nafram. Aşa cum Katastic îşi propune să creeze o piaţă de tranzacţionare pentru drepturile de proprietate intelectuală, Nafram vrea să convertească activele tangibile în fracţiuni din acele active. 

„Spuneam noi la un moment dat că dacă îţi place mult Trump Tower probabil nu ai bani să îl cumperi, nu sunt mai mult de patru investitori care să îl poată cumpăra pe tot, dar dacă îl fracţionezi în 400 de milioane de bucăţi s-ar putea să găseşti mulţi investitori dispuşi să investească în clădire“. 

Celelalte două proiecte în care a investit vehiculul de investiţii sunt AdMoER, o aplicaţie de monitorizare a sănătăţii, respectiv Finagility, o platformă de plăţi care ar trebui să servească drept infrastructură pentru ce se conturează în viitor ca ecosistemul monedelor digitale emise de băncile centrale.