ZF IT Generation. Investor Watch. Mălin Ştefănescu, preşedintele asociaţiei TechAngels: Anul acesta este posibil să vedem o scădere a investiţiilor în start-up-uri, însă potenţialul de creştere pe termen lung al ecosistemulul este foarte mare

♦ 2021 a fost cel mai bun an al investiţiilor membrilor TechAngels - cel mai mare grup de investitori privaţi din România, cu o sumă agregată record de 9 mil. euro ♦ Anul trecut investiţiile au scăzut la mai puţin de 6 mil. euro.

Investiţiile în start-up-urile locale de tehnologie ar pu­tea înregistra o scă­dere anul acesta în contextul eco­no­mic global nefavora­bil, însă pe termen lung, în următorii 5-10 ani, eco­sistemul are toate pre­misele de a se dez­vol­ta şi creşte în continuare în condiţiile în care compa­ra­tiv cu ţările din regiune, în România există momentan un număr mic de fonduri de investiţii.  Este nevoie de fonduri noi de investiţii, este ne­voie ca statul român să susţină ecosistemul de start-up-uri tech şi este nevoie de mai multe programe de accelerare cu acoperire naţională şi la nivel de universităţi, conside­ră Mălin Ştefănescu, preşedintele TechAngels - prima asociaţie a investitorilor de tip busi­ness angel din România.

„Noi avem mult loc de creş­tere. România este mult subfinanţată în zona de start-up-uri şi pe măsură ce lucrurile cresc împre­ună, pentru că noi toţi depindem unii de alţii, investitorii de tip busi­ness angel cred că au o importanţă specială fiindcă sunt în mijloc acolo şi, de obicei, pentru fonduri, zonă de pre-seed, este mai puţin interesant. Tendinţa de creştere cred că va continua şi cred că pe măsură ce vor e­xista, şi n-au de ce să nu existe, în continuare succese şi start-up-uri care să meargă bine, din ce în ce mai mulţi oameni vor fi inte­resaţi să pună un capital de risc acolo, parte evident din ce capitaluri dispun pentru a in­vesti în start-up-uri. Cred că până la urmă, în deceniile care urmează, va reuşi şi statul român să ajute nişte fonduri să crească, adi­că să existe în primul rând, deşi asta nu poţi să şti niciodată. Oricum, chiar dacă nu va reuşi statul român, există şi simţim presiu­nea dinspre fondurile din ţările vecine. Avem o relaţie bună cu bulgarii, polonezii, cehii şi ungurii care se învârt pe aici.

E cumva hilar că noi nu reuşim să mai creăm nişte fonduri în România. Am reuşit acum câţiva ani, dar urmarea se lasă aşteptată“, a spus el în cadrul emisiunii ZF IT Generation, adăugând că atunci când se vor mai înfiinţa fonduri de investiţii noi, sau cele actuale vor trece la cel de-al doilea fond, se va da un impuls ecosistemului. De asemenea, şi dacă facultăţile vor implementa mai multe programe axate pe antreprenoriat, numărul de start-up-uri va creşte.

„Diferenţa între noi şi ţările vecine este mare, adică inclusiv ţări mult mai mici decât noi, economic vorbind, stau mult mai bine în zona de start-up-uri din punct de vedere al finanţării,  şi din acest motiv vin să analizeze şi să investească şi aici. Diferenţa faţă de ţările din Vest sau faţă de SUA, nici nu o mai menţionez pentru că este uriaşă, aşa că loc de creştere există cât cuprinde.“

Există mai multe fonduri de investiţii din regiune precum Eleven Ventures şi LauncHub din Bulgaria sau Credo Ventures din Cehia care au investit deja într-o serie de start-up-uri de tehnologie din România.

Totodată, a mai menţionat Mălin Ştefănescu, în următorii ani vor mai exista şi exit-uri de succes, iar acei antreprenori vor reinvesti banii tot în start-up-uri tech. „Sunt optimist că peste 10 ani om vorbi de multe alte exit-uri de succes care o să ajute şi ele la creşterea ecosistemului. De exemplu, sunt cei de la UiPath, de la SmartBill sau alţii. Sunt mulţi care au făcut exit-uri totale sau parţiale şi care acum reinvestesc în start-up-uri.“

Ecosistemul local de start-up-uri de tehnologie a crescut cu precădere în ultimii 5-6 ani şi mai ales în perioada pandemiei, când pe fondul digitalizării forţate au apărut o serie de noi proiecte tech, iar cele demarate deja au prins mai multă tracţiune în piaţă. Creşterea a fost susţinută deopotrivă de un număr în creştere de business angels şi de cele mai active fonduri de investiţii de pe plan local - GapMinder, Early Game Ventures, ROCA X şi Sparking Capital, împreună cu programele de accelerare pentru start-up-uri şi de câţiva ani şi împreună cu platformele de crowdfunding. În prezent, însă o parte din fondurile de investiţii nu mai adaugă noi start-up-uri în portofoliu, fiind la finalul primului fond obţinut. Catalyst România, primul fond de investiţii în start-up-uri de tehnolgie de pe plan local, este singurul care se află acum la al doilea fond, companiile vizate fiind însă cele mai mature.

Cum arăta însă ecosistemul de start-up-uri tech din România în urmă cu zece ani? „În 2013 era foarte la început totul. Grupul TechAngels a fost fondat de Radu Georgescu, Andrei Pitiş şi Bogdan Iordache într-un moment în care eram doar câţiva, dar câţiva puţini, care chiar făcusem «angel investment». Cred că la început grupul era format din circa 11 oameni.

Deci eram puţini, iar unii dintre noi nici nu făcuseam investiţii, dar eram interesaţi de domeniu. Eu aveam o investiţie la activ, deci eram printre campioni. Era foarte la început şi pentru mine. Când am făcut prima investiţie, nu ştiam ce pot să cer, ce este rezonabil, ce nu este rezonabil, cum se desfăşoară tot procesul“, a povestit Mălin Ştefănescu. Prima lui investiţie a fost Green Horse Games, o companie în care a investit ulterior şi Catalyst în prima etapă, Catalyst fiind de altfel acum zece ani şi singurul fond de investiţii axat pe start-up-urile tech din România.

În decursul ultimului deceniu, TechAngels, care a contribuit la creşterea ecosistemului local de start-up-uri de tehnologie de pe plan local, a ajuns de la 11 business angels la un grup de peste 100 de persoane interesate de investiţiile în proiecte tech. Anul trecut, membrii TechAngels au investit în total 5,679 milioane de euro, mai puţin decât în 2021, când suma investită agregată s-a situat la un nivel record de aproape 9 milioane de euro. Comparativ cu 2020 însă, investiţiile la nivel de grup ale TechAngels au fost cu 41% mai mari anul trecut. Din suma totală investită de aproape 5,7 milioane euro, 1,023 milioane de euro au mers către finanţări de start-up-uri tech în ultimul trimestru din 2022.

Pentru primul trimestru al acestui an, asociaţia TechAngels nu a făcut un sondaj printre investitorii din grup, însă pregăteşte datele pentru prima jumătate din 2023. Asociaţia a păstrat ritmul de a vedea săptămânal start-up-uri, însă cel mai probabil numărul şi valoarea investiţiilor a fost mai mică până acum anul acesta, investitorii fiind mai prudenţi în condiţiile actuale de piaţă.

„Deşi noi vedem start-up-uri şi avem fiecare săptămână pitch-uri aş zice că într-adevăr a scăzut efervescenţa şi totodată şi pe partea cealaltă în zona de investitori, a scăzut apetitul din cauza condiţiilor economice generale. Cred că pe prima jumătate de an va fi o scădere. Pentru a doua jumătate de an, dacă lucrurile se vor aşeza, poate să fie şi o creştere, nu ştiu exact. Dar contează foarte mult ce se întâmplă. Dacă lucrurile nu se vor aşeza, acum vorbim deja de recesiune tehnică în spaţiul Uniunii Europene, ceea ce nu încurajează investiţii în start-up-uri.“