ZF Private Health. Medicul neurochirurg Ionuţ Gobej, cofondatorul clinicii NeuroHope: Vom deschide în Bucureşti o policlinică pe 2.000 de metri pătraţi, cu mai multe cabinete şi servicii medicale. Ne concentrăm să creăm un sistem care să funcţioneze independent şi în care să existe un control al calităţii

♦ Anual sunt realizate 400 de intervenţii pe chirurgie cerebrală şi spinală prin procedee minim invazive.

Bazele clinicii NeuroHope din Capitală, specializată în tehnici de neurochirurgie minim invazive cerebrale şi spinale, au fost puse în 2017 de medicii neurochirurgi  Dorin Bică şi Ionuţ Gobej, care au profesat mulţi ani în străinătate şi ulterior în sistemul public din ţară.

„În 2017, când am părăsit sistemul de stat, împreună cu medicul neuro­chi­rurg Dorin Bică, am făcut clinica NeuroHope, care oferă servicii în do­meniul neurologiei şi neuro­chirur­giei. Am început noi doi, apoi am devenit un grup mai mare de medici şi am cola­bo­rat cu diverse clinici. Acum suntem într-un parteneriat cu spitalul Me­mo­rial din cadrul Enayati City“, a declarat medicul neurochirurg Ionuţ Gobej, co-fondatorul clinicii NeuroHope din Capitală, în cadrul emi­siunii ZF Private Health. În cadrul cli­nicii se realizează anual 400 de inter­venţii chirurgicale, 60% fiind inter­venţii pe probleme craniocerebrale, iar 40% pe chirurgie spinală, cele mai multe realizate minim invaziv în mod endoscopic.

„Pe primul loc în activitatea noastră este patologia cerebrală, iar pe locul doi chirurgia spinală endoscopică. Viitorul în acest domeniu va fi o chirurgie endoscopică, ce ne oferă posibilitatea să tratăm peste 90% din patologia spinală cu incizii mici. Suntem în curs de-a atrage alţi chirurgi ca să acoperim cererea mai bine“.

Neurochirurgia de performanţă nu poate să fie realizată în afara unui spital, este nevoie şi de servicii de cardiologie intervenţională, chirurgie generală, terapie intensivă. Doar în echipamentele din sala de operaţie investiţiile se ridică la 2 milioane de euro, potrivit medicului.

„Am început să formăm alţi chirurgi, acum suntem aproape de-a deschide o policlinică în Bucureşti, pe 2.000 mp,  cu 14 cabinete, cu multe alte servicii, precum kinetoterapie, fizioterapie. Vom dezvolta şi serviciul de imagistică, vrem servicii care să corespundă criteriilor pe care noi le considerăm importante şi necesare“. 

În următoarele trei luni  va fi deschisă policlinica în Capitală, în prezent Neurohope are 3 cabinete în Craiova. Medicul spune că obiectivul este să implementeze criterii de calitate care să fie respectate de medicii colaboratori, pentru că atunci când  oamenii primesc calitate recompensa este cea mai bună.

„Am avut rezultate care ne-au permis să facem investiţii, policlinica va avea aproape 2.000 de mp. Lucrurile se dezvoltă cu paşi mici, suntem mulţumiţi de activitatea noastră, ne dorim să formăm cât mai mulţi medici“.

NeuroHope nu este încă în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar de anul viitor vor începe mici parteneriate în acest sens. Pe multe servicii Casa nu plăteşte sumele reale, însă sunt şi servicii decontate la adevărata lor valoare, potrivit lui.

„Am reuşit să avem acces la toată aparatura pe care ne-am dorit-o astfel încât o operaţie pe care o facem aici beneficiază de aceiaşi aparatură de care beneficia o operaţie care se întâmplă într-un spital de renume din Paris.  Noi am ales aparatele exact cum le-am dorit noi în funcţie de obiceiurile chirurgicale pe care le avem“. În România sunt peste 250  de medici neurochirurgi, însă în ţară nu există infrastructura uniformă pentru intervenţiile de neurochirrugie. Oraşele mari, cu centre universitare, au atras cele mai mari investiţii în centre şi spitale private şI beenficiază de cea mai bună infrastructură medicală, aşa cum arată datele ZF. Pacienţii din oraşe mici, mai puţin dezvoltate, trebuie să meargă în oraşele mari pentru a avea acces la unele servicii medicale.

„Ne dorim să avem cât mai mulţI medici, problema principală este ca toţi aceşti medici să adere la criteriile de calitate. Când un medic este încurajat să îşi facă meseria, rezultatele sunt mai bune decât ale unui medic stresat, avantajul este că noi suntem medici şi ştim ce îşi doresc colegii noştri pentru a putea lucra bine“.

 Salariul este ultimul element care face medicii să plece din sistem din România, susţine neurochirurgul. Un rezident de anul 1 fără practică nu are cum să înveţe dacă nu are acces la un ecograf. Sistemul educaţional este foarte important, mai spune el.

„Este nevoie de o reformă profundă a sistemului public de sănătate pe care nu o văd posibilă. Noi vrem să creăm un model care să funcţioneze, ne vom concentra să creăm un sistem care să funcţioneze independent, în care să existe un control al calităţii, să acredităm clinica la sisteme internaţionale“

Ca să creşti pe treapa calităţii în sănătate este nevoie de acces la resurse, medicamente, să ai acces la tratamente, medici. Reţeta pentru creşterea calităţii există. Un un spital care are resurse poate să ajungă la un nivel maxim de acreditare în 4-5 ani, potrivit lui.

Piaţa serviciilor medicale private a crescut în fiecare an şi a ajuns în 2021 pe clinici şi spitale la peste 11 miliarde de lei,  potrivit datelor de la ONRC.