ZF Private Health, proiect ZF cu Regina Maria şi Banca Transilvania. Iulian Pleşcan, Centrele Ares: Găsim proceduri extrem de inovative în Bucureşti şi ne dăm seama că accesul pacientului din alt judeţ este foarte greoi

♦ Peste 45.000 de pacienţi cardiaci au ajuns în centrele Ares, 6000 de proceduri efectuate în total ♦ Jumătate din judeţele din România nu dispun de un angiograf, aparat vital pentru pacientul cu infarct.

Centrele Ares, specializate pe domeniul cardiologiei intervenţionale, preluate în 2019 de americanii de la Highlander Partners, au în plan extinderea în toate oraşele reşedintă de judeţ în care nu există angiografe, în prezent reţeaua este prezentă în Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Tulcea.

„În fiecare an constatăm că in­frastructura cardiologiei inter­ve­n­ţionale devine din ce în ce mai bună, mai aşezată, dar nu la viteza la care

ne-am fi dorit de fiecare dată. Sunt tot felul de momente în care măsurile luate de aparatul statal nu sunt coe­rente în zona cardiologiei inter­venţionale“, a declarat Iulian Pleşcan, chief development & marketing officer (CMDO) al centrelor Ares în cadrul emisiunii ZF Private Health, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Banca Transilvania şi Regina Maria.

---

ZF Private Health, un proiect realizat de ZF cu sprijinul Băncii Transilvania şi al reţelei de sănătate Regina Maria

---

Anul trecut, grupul Ares a deschis două noi centre, la Tulcea, în cadrul Spi­talului Judeţean de Urgenţă şi în Bucureşti, în cadrul Spitalului On­co­logic Monza din Enayati Medical City.

„Ne focusăm să fim prezenţi în toate capitalele de judeţ, unde nu sunt angiografe. Zona Dobrogea, judeţele Constanţa şi Tulcea au acum câte un angiograf astfel încât cazurile de infarct miocardic acut şi angină pectorală sunt preluate“.

La Tulcea grupul Ares a făcut un parteneriat public-privat cu spitalul jude­ţean.  Modelul de business al grupului  Ares a fost de a deschide centre în interiorul spitalelor, fie de stat, fie private. „Avem peste 1500 de pacienţi în Constanţa care sunt salvaţi anual de la debutul simptomelor. Ne uităm la criteriul de 90  de minute, cu cât trece mai mult timp cu atât şansele pacientului pe termen scurt sau lung sunt mai mici. Ne uităm la infra­struc­tură, ce poate aduce un spital foarte mare. Se poate cu o investiţie foarte mică să salvăm multe vieţi uneori“.

El mai afirmă că Ares se focusează pe o distribuţie mai corectă a inovaţiei  în cardiologia intervenţională. „De multe ori găsim proceduri extrem de inovative în Bucureşti şi ne dăm seama că accesul pacientului din alt judeţ, chiar şi din judeţe apropiate, este foarte greoi.“

Cardiologia intervenţională este o nişă care nu a crescut la fel de mult ca alte specialităţi, mai adaugă el.

„Am avut ocazia să constatăm că ORL sau oftalmologia au devenit ramuri foarte căutate pentru tineri, în momentul acesta suntem printre ultimele locuri în Europa la numărul de doctori per milionul de locuitori în special în cardiologia intervenţională. România are 4 cardiologi intervenţionişti pe milionul de locuitori, în Germania sunt 53 de cardiologi intervenţionişti pe milionul de locuitor, arată Societatea Europeană de Cardiologie. Acest lucru ne arată ce posibilitate avem să facem o medicină bună, de performanţă ridicată în zonele remote. Câteodată găsim aceşti 4 cardiologi  concentraţi în zone precum Bucureşti, Cluj şi Iaşi, în centre universitare şi ne dăm seama că oraşe precum Constanţa sau Tulcea au zero cardiologi intervenţionişti. Trebuie să facem o redistribuire a acestor doctori, să încercăm să îi convingem să vină în aceste oraşe şi să îi relocăm din Bucureşti să îi ducem în Constanţa şi Tulcea“.

Jumătate din judeţele din România nu au un angiograf, necesarul este de un angiograf la 100.000 de locuitori, arată un ghid al Societăţii Europene de Cardiologie, mai spune el. „Un judeţ ca Vrancea ar trebui să aibă 3 angiografe, Tulcea 2 sau 3 angiografe. Cel mai apropiat centru de cardiologie interveneţională de Vrancea este la 3 ore cu maşina, Braşov, Iaşi, Bucureşti“.

În România sunt înregistrate 12.000 de infarcte pe an, iar cheltuielile totale ajung la 96 mil. lei pe an (peste 20 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor Societăţii Române de Cardiologie.

„Pentru zonele unde nu există angiograf resursele consumate de statul român sunt mai mari. Se face diagnosticul în Vrancea, transfer în alt spital, la Bucureşti, o nouă serie de procedure pentru diagnostic la Bucureşti, în sala de angiografie, adică timp şi bani consumaţi“.

Şeful Ares mai adaugă că grupul se focusează să fie prezent în toate capitalele de judeţe unde nu sunt angiografe. „Avem peste 6000 de proceduri efectuate în cadrul centrelor noastre, în cadrul centrelor de diagnostic, ambulatoriul Ares, depăşim 45.000 de pacienţi cardiaci“

Majoritatea pacienţilor Ares sunt pacienţi care îşi caută terapia achitând valoarea serviciilor, potrivit lui.

Anul trecut, grupul Ares a preluat centrele Cardiomed din Cluj Napoca.

„Ne vom focusa pe integrarea noilor parteneri, vorbesc de grupul de clinici Cardiomed  din Cluj Napoca. (…) Ne uităm la modul în care experienţa pacientului este consumată într-un centru şi încercăm să ne dăm seama dacă acel centru înglobează viziunea noastră.

Piaţa privată de sănătate este într-o dinamică mare, ce s-a construit în ultimii cinci ani  s-a sedimentat, toţi jucătorii au încercat să integreze şi să aşeze mult mai bine ce au făcut în ultima perioadă. Efervescenţa în 2023-2025 va creşte mult, inclusiv pe judeţe precum Constanţa şi Tulcea, a mai afirmat el.

Grupul Ares operează la nivel naţional o reţea de peste 300 medici colaboratori şi peste 50 medici intervenţionişti de top în cardiologie şi radiologie intervenţională, potrivit lui.