Prof. dr. arh. Peter Derer,presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania, sustine de multavreme ca, pentru uratirea Bucurestilor (dar si a altor orase), devina este administratia, adica oamenii pe care noi ii alegem.Arhitectii isi fac bine meseria, dar nu ei, ci edilii sunt cei caredecid, in general in functie de interese ce contravincolectivitatii. "Este responsabilitatea bucurestenilor sa decidadaca Bucurestii vechi merita sau nu pastrati." Cu alte cuvinte,domnia-sa a spus acelasi lucru si Ziarului deDuminica.
-Domnule Peter Derer,ce e nou in sectorul constructiilor?
- Sectorul constructiilor,inclusiv proiectarea de urbanism si arhitectura, a fost in ultimiiani unul dintre cele mai dinamice componente ale economieiromânesti. Institutul National de Statistica a publicat cifreprivind fondurile investite, randamentul acestora (cu profituri depâna la 300 la suta) si productia realizata. Anul 2007 a fost unan-record al investitiilor, productiei si profiturilor inconstructii si sectoarele conexe.
Boom-ul constructiv iesit dincomun s-a dovedit a fi cu dus si intors. Asa-numitii dezvoltatoriau fost atrasi nu numai de ieftinatatea fortei de munca, dar si deimperfectiunile legale. Reglementarile urbanistice laxe (nepermisein tarile de origine), coruptia ori ignoranta administratiei localeau creat conditii pentru exploatarea maximala a terenurilor, deregula in dauna intereselor generale ori individuale.
- E rau ca s-a construitmult?
- Toate ar fi fost bune dacaconcretizarea pe teren a recordurilor amintite nu ar fi avut siefecte perverse si anume degradarea peisajului urban si rural.Desfigurarea localitatilor si a teritoriului implica dificultati deconstatare si masurare, afectând in final confortul de viata. Pede-o parte, apar disfunctionalitati, vecinatati inadecvate, abuzurispatiale, iar pe de alta parte, intervin agresiunivizuale.
Procesul, mocnit pâna ladescentralizarea eliberarii autorizatiilor de construire, a luatavant dupa 2001, atât in tara, cât mai ales in Bucuresti. InCapitala miza imobiliara, ca urmare a sanselor de specula, a fostinfinit mai mare. Solicitarile imense de spatiu (atât din punct devedere cantitativ, cât si calitativ) au surprins administratialocala total nepregatita: consilii generale dezinteresate, lipsaunei strategii, incalcarea PUG-lui etc.
- Cum de nu s-a facut nimicpentru oprirea acestui dezastru?
- Ecou al nemultumirilorcrescânde ale populatiei, organizatiile neguvernamentale s-auimplicat treptat in criticarea a ceea ce au numit "dezastrulurbanistic" (nu numai din Bucuresti). S-au implicat in demers siasociatiile profesionale ale arhitectilor (mai putin aleurbanistilor). Din pacate, implicarea a fost lipsita decredibilitate din cauza PUZ-urilor derogatorii produse si acomplicitatii unor membri cu speculatorii imobiliari.
- Ati lansat o publicatietrimestriala, "Observatorul urban". Cu ce scop?
- In acest context, dupaincercari nefinalizate in Alianta Nationala a Uniunilor de Creatie,s-a constituit pe lânga UAR un "Observator Urban". Principalulobiectiv este de a monitoriza productia de arhitectura, constructiisi urbanism, cu intentia de a contribui la reducerea derapajelor sila cresterea calitatii acesteia. Rezultatele monitorizarii suntfacute publice printr-un buletin informativ si peinternet.
- Ati ajuns la vreoconcluzie in legatura cu desfigurarea peisajuluiurban?
- Din constatarile provizorii(datorate unei prea scurte perioade de observare) se pot schitacâteva concluzii. Ocolirea sau coruperea legilor si regulilor s-arepercutat asupra drepturilor generale de folosire a spatiului, aafectat mediul (prin demolari, defrisari, consum de energie,productie de deseuri etc.), dar si prin exploatarea suplimentara aresurselor de materiale de constructii.
Dar, probabil, efectul cel maigrav consta in desfigurarea peisajului urban si rural. Urâtirea adestule locuri, disparitia multor martori ai istoriei, afectareaatmosferei caracteristice sunt de natura sa reduca sansele decrestere a industriei turistice. Este si cazul Capitalei, inopozitie cu trendul din alte tari, unde aceasta relativ recentaramura a economiei are o contributie importanta la PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
