Romania tinde sa suporte cresterea deficitului comercial ca pe o fatalitate. Continuarea procesului de liberalizare a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeana in paralel cu cresterea an de an a acordurilor de liber schimb cu diferite tari lasa descoperita o piata interna care se trezeste acum ca nu poate tine pasul cu cererea de consum intern, cu atat mai putin sa exporte. Iar autoritatile nu fac decat sa ridice din umeri: acordurile internationale nu permit adoptarea de masuri de protectie administrativa, deci deficitul comercial va creste in continuare, iar dintre producatorii interni rezista cine poate. Pana ca economia sa se trezeasca, eventual, din pumni, marfurile de import ocupa lejer piata.
Din acest punct de vedere, perspectivele sunt chiar sumbre, avand in vedere sI faptul ca, deocamdata, Romania inca beneficiaza de un regim vamal preferential pentru exporturile pe piata UE, in special la produse agroalimentare, care insa vor cadea in 2007.
Mai mult, anul 2005 va aduce liberalizarea comertului international cu textile, ceea ce va insemna eliminarea contingentelor alocate pe piata internationala intre principalii consumatori si producatori in domeniu sI care inca tin in frau concurenta acerba a producatorilor sud-est asiatici, din nordul Africii si America Latina. Consecinta posibila pentru Romania: afectarea severa a circa 20% din potentialul de export, in conditiile in care, dupa zece luni din 2003, articolele de imbracaminte si textilele detineau o pondere de peste un sfert din exporturile totale, cu incasari de peste 3,3 miliarde de euro.
Ca Romania a fost incapabila sa atraga investitii straine importante o atesta de ani de zile statisticile. Cifrele extrem de modeste in comparatie cu tarile din jur se reflecta insa din ce in ce mai vizibil in starea economiei, care, lipsita de ajutorul capitalului strain, dar sI de o strategie de restructurare din partea autoritatilor, se vede coplesita de presiunea importurilor, pentru care nu are contraoferta.
Deficitul comercial a explodat in 2003 sI pe fondul unui an agricol slab, afectat de conditiile climatice neprielnice. Adaugand la aceasta starea precara a industriei alimentare, a rezultat cel mai important capitol de deficit din balanta comerciala a Romaniei - produsele alimentare, cu 685 milioane de euro in zece luni.
Peste pragul de o jumatate de miliard de euro se mai situeaza deficitele inregistrate in comertul cu masini sI echipamente electrice, care include aparatura electrocasnica atat de ceruta pe piata romaneasca - 545 milioane de euro - sI, la mica distanta, cel din comertul cu vehicule rutiere - 531 milioane de euro. In ceea ce priveste automobilele pentru transportul persoanelor, balanta comerciala pe zece luni inregistra un deficit de 261 milioane de euro, in conditiile in care aceasta categorie de marfuri reprezinta 1,7% din importurile totale.
Romania inregistreaza deficite ridicate in comertul cu masini sI aparate specializate pe industrii (471 milioane de euro), dar sI cu produse farmaceutice (423 milioane de euro), desI dispune in aceste domenii de capacitatI de productie insemnate, inclusiv cu aport de investitii straine.
Ramane sansa ca importurile de masini sI echipamente din ultimii ani sa inceapa sa se vada in capacitatI de productie cu tehnologii modernizate sI potential de export.
Lipsa de oferta interna se vede din plin in comertul cu aparatura de birou, care a adus un deficit de aproape 350 milioane de euro in zece luni. De asemenea, dezechilibre de balanta comerciala mai mari de 100 milioane de euro se inregistreaza la materiale plastice, cereale, hartie, tutun, combustibili, echipamente de telecomunicatii, carne sI preparate din carne.
Cu o luna inainte de sfarsitul anului, Romania ducea in spate un deficit comercial de aproape 5 miliarde de euro, cu peste 30% mai mare decat in 2002.
Teoretic, un asemenea ritm de deteriorare a balantei comerciale ar ajunge sa se vada intr-o depreciere a monedei nationale, asa cum s-a sI intamplat in anii '90. Numai ca deteriorarea are loc tocmai pe fondul unei deprecieri acumulate de ani de zile, care nu mai reusea oricum sa suplineasca deficitul de competitivitate al unor exporturi cu structura inghetata de ani de zile, deficitare in valoare adaugata.
In 2003, moneda euro a ajuns sa detina o pondere de 64% in exporturi, respectiv 68% din importuri, ceea ce a sustinut sI decizia BNR de a majora la 75% ponderea euro in cosul valutar dupa care urmareste cursul leului. Fata de 2002, exportul in euro a crescut cu aproape 16%, iar importul in moneda europeana cu 17,1%.
Dezechilibrul balantei comerciale a afectat puternic contul curent, cu atat mai mult cu cat acesta se vede din ce in ce mai lipsit de surse de finantare. Astfel, banii trimisI de muncitorii romani din strainatate, pe care s-a mizat in ultimii ani, s-au imputinat in 2003: dupa zece luni, soldul era de 1.345 milioane de euro, in scadere cu 26 milioane de euro fata de 2002. In plus, deficitul balantei serviciilor de turism crescuse cu 64% fata de anul trecut, pana la 70 milioane de euro, in timp ce balanta transporturilor s-a deteriorat vazand cu ochii, excedentul inregistrat dupa primele zece luni din 2002 injumatatindu-se la 61 milioane de euro. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
