Numai un an agricol bun ar mai putea salva balanta comerciala a Romaniei, puternic dezechilibrata de un taler al importurilor care atarna tot mai greu.
Aceasta in conditiile in care din deficitul annual de peste cinci miliarde de euro pe 2003, mai mult de un miliard a provenit din importul masiv de produse agroalimentare. Astfel, Romania a ajuns sa importe mult mai mult decat exporta nu numai cereale, ca urmare a secetei, dar si carne de porc, lapte, smantana, peste proaspat, ceapa, ori mere si ceapa.
Deficitul exploziv la capitolul produse agricole scoate la iveala incapacitatea Romaniei de a mai oferi produse competitive pe piata externa, pe langa faptul ca producatorii autohtoni nu pot acoperi macar cererea interna, respectiv sa-si pastreze un segement de piata local in fata avalansei importurilor. Situatia are toate sansele sa se inrautateasca in anii urmatori, in conditiile in care producatorii romani inca sunt protejati de taxe vamale (in medie de 20-30%) in fata presiunii importurilor din Uniunea Europeana, ceea ce nu se va mai intampla pe masura ce avanseaza aplicarea calendarului de liberalizare prevazut in acordul de liber schimb.
Perspectivele sunt cat se poate de sumbre atat timp cat potentialul de mentinere a unui ritm de crestere a exporturilor este minim. In 2003 au aparut deja fracturi majore in structura balantei comerciale: in timp ce importurile de alimente si bauturi au crescut cu aproape 28% comparativ cu 2002, incasarile din exporturi pe acest segment au urcat cu numai 5,4%. In acelasi timp, daca importurile de bunuri de consum ale Romaniei s-au majorat cu 14%, exporturile nu au putut marca decat un plus de 7,7%. Balanta arata inca si mai rau in cazul bunurilor de capital, unde cresterea cu 14,1% a importurilor a avut o "contrapondere" in scaderea exporturilor cu 5,3%, respectiv in cazul comertului cu combustibili si lubrifianti, unde importurile au urcat cu 7%, iar exporturile au scazut cu 8,5%.
Analistii vad in degradarea balantei comerciale efectele bine cunoscutei intarzieri a reformelor care sa fi curatat economia. "Masurile de aliniere a preturilor la energie la tarifele internationale ar putea avea cel mai rapid efect prin prisma unei corectii in activitatea de productie. Este clar ca sunt intreprinderi care nu vor putea plati noile preturi. Si asa va aparea o mare dilema pentru autoritati: sa fie consecvente pana la capat, si ca atare cine nu poate face fata conditiilor sa isi inceteze productia. Insa intr-un an electoral vor fi greu de acceptat asemenea costuri, comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia. El arata ca daca majorarea de preturi la utilitati nu va fi insotita de consecinte la nivelul societatilor ineficiente, iar acestea vor continua sa se strecoare pe piata pe seama unor ajutoare de la stat mascate, economia romaneasca nu va ajunge prea departe, ajungand sa suporte din nou presiuni inflationiste.
"Probabil ca responsabilii guvernamentali si-au pus problema cresterii deficitului mult mai serios decat piata bancara. Nu trebuie uitat ca deficitul comercial scapat din maini va avea un impact negativ si in zona financiara. Cred insa ca prin masurile pe care guvernul le tot anunta, va reusi sa controleze acest fenomen pentru ca, pana la urma, bancile vor fi simpli receptori ai consecintelor si nu generatori", spune Marinel Burduja, vicepresedinte al Raiffeisen Bank.
Deficitul comercial al Romaniei a fost la un pas de a se dubla in noiembrie 2003 fata de noiembrie 2002, pana la 598 milioane de euro in conditiile in care importurile au crescut cu peste 12% in euro, iar exporturile, cu numai 0,1%. Daca raportarea este realizata in moneda americana, majorarea annuala a importurilor este si mai mare, de 31,7%, corespunzatoare unei valori a importurilor de 2,29 miliarde dolari.
Cel mai mult au crescut achizitiile de masini, dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice - importuri considerate ca fiind de natura investitionala, care ar trebui sa sustina retehnologizarea si cresterea productivitatii unor companii - acestea atingand nivelul de 4,58 miliarde euro, rspectiv un ritm de crestere de 17,7%.
Pe locul secund, cu o valoare de 2,89 miliarde euro si in crestere cu 1%, se plaseaza imbracamintea si confettiile, in vreme ce locul al treilea a fost ocupat de produsele minerale cu 2,33 miliarde euro, respectiv in urcare cu 6,2%.
Comparativ cu octombrie, exporturile au incetinit insa cu aproape 5%, iar importurile au inregistrat un recul de aproape 10%.
Aceasta evolutie a avut loc in contextul unei deprecieri anuale a leului cu 20,5% fata de euro, respectiv al unei aprecieri in raport cu dolarul de 0,1%.
Cu o luna inainte de sfarsitul anului, factura comerciala a Romaniei insuma 4,9 miliarde de euro.
In noiembrie au incetinit vizibil importurile de masini si echipamente, imbracaminte si produse minerale.
Exporturile celor unsprezece luni din 2003 s-au ridicat la 14,36 miliarde euro, respectiv la 16,1 miliarde dolari, cu 6,7%, respectiv cu 27,2% peste nivelul perioadei corespunzatoare a anului 2002.
Prima pozitie in clasamentul principalelor marfuri romanesti livrate pe pietele externe ramane ocupata de imbracaminte si confectii, cu o valoare de 3,67 miliarde euro, desemnand un plus de 6,5%. Pe locul urmator se situeaza masinile, dispozitivele mecanice, aparatele si echipamentele electrice, cu 2,3 miliarde euro, mai mult cu 8,8% fata de acelasi interval din 2002.
Cauze si consecinte in viziunea analistilor
Radu Craciun, senior analist ABN Amro Bank
"Nu avem inca semne care sa sugereze ca lucrurile se vor schimba in bine anul acesta. Cresterea exporturilor devine din ce in ce mai mica de la o luna la alta, in timp ce cresterea importurilor pare sa se accelereze.
In aceste conditii este greu de imaginat un scenariu care sa duca macar la o stabilizare a deficitului comercial. Pentru 2004 nu exclud un scenariu conform caruia exporturile ar putea inregistra o scadere an la an, un proces care ar putea fi stimulat de o revenire in forta a dolarului".
Aurelian Dochia, analist financiar
"Contrangerea esentiala in ceea ce priveste deficitul comercial este legata de inflatie. Rezolvarea deficitului s-ar face prin modificarea cursului de schimb, insa aceasta solutie ar strica toate socotelile legate de inflatie. Culmea este ca, chiar din punct de vedere al finantarii deficitului, nu sunt probleme, existand surse. Este insa o pilula otravita pe care trebuie sa o ia Banca Nationala, pentru ca fondurile care intra pentru finantarea deficitului trebuie sterilizate si inseamna, pana la urma, aceeasi lupta cu inflatia.
Din punct de vedere structural, schimbarile din economie si efectele acestora dureaza. Nu poate aparea ceva spectaculos in 2004 la nivelul cresterii productivitatii in economie. Chiar daca apar anumite progrese, acestea sunt lente si nu pot raspunde problemei presiunii asupra inflatiei."
Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR)
"Este posibil ca Romania sa incheie anul 2004 cu o scadere a exporturilor, in conditiile in care firmele de export nu mai pot suporta socurile pe care le genereaza politica dusa de guvern numai cu ochii la Bruxelles si fara nici un segment de protectie. Dublarea impozitului pe profitul exportatorilor si majorarea ponderii euro la 75% in cosul valutar al BNR reprezenta lovituri greu de supotat. Nu mai putem forta exporturile pe piata Uniunii Europene numai cu materii prime, produse slab prelucrate si lohn. Am ajuns la fundul sacului cu potentialul de crestere, iar importurile vor continua sa urce nestingherite atat timp cat BNR nu va fi deranjata de efecte."
Petru Rares, presedinte Banca Romaneasca
"Un lucru trebuie sa fie clar: nu cresterea creditului de consum a perturbat in asa hal balanta comerciala, ci dezechilibrele structurale, care nu au fost rezolvate in cursul anului 2003. Totusi, cred ca procesele legate de aderarea la Uniunea Europeana, care ne sunt impuse intr-o masura din ce in ce mai mare, nu ne vor mai permite sa lasam in spate cu atata usurinta elemente de reforma macroeconomica nerezolvate."
Doru Lionachescu, general manager la divizia de corporate banking din Banc Post
"Cresterea deficitului creeaza, intr-adevar, nervozitate, dar nu cred ca a atins inca nivele care sa aiba efecte negative. Este prematur sa ne punem problema ca pretul finantarilor externe va creste sau ca vor fi retrageri de linii de finantare de pe piata externa. Hai sa fim seriosi, ideea de deficit comercial in sine nu ar trebui sa ingrijoreze pentru ca si Statele Unite au deficit si economia isi vede de mersul ei. Ce ar putea fi ingrijorator tine de structura deficitului Romaniei si de propagarea acestuia in consum".
razvan.cvoican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
