Ieri, cu patru ore inainte de semnarea Tratului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (UE), studentii de la Academia de Studii Economice din Bucuresti pareau destul de putin preocupati de acest eveniment.
In realitate, sperantele studentilor - viitorii lideri ai business-ului romanesc - sunt cu mult mai indraznete decat ale oamenilor de afaceri si ale politicienilor.
"Eu vreau sa castig minim 4.000-5.000 de euro lunar pentru ca dupa semnarea tratatului de aderare o sa fie posibil sa castigi si mult si legal. O sa raman aici pentru ca Romania o sa fie tara tuturor posibilitatilor si oricum cine crede ca in strainatate fug cainii cu covrigi in coada se inseala", spune Cristian Nicolae, student anul doi la Facultatea de Contabilitate.
Pentru studentii economisti, aderarea Romaniei la UE inseamna sansa unor castiguri de cateva mii de euro pe luna, posibilitatea de a munci in orice alta tara a Uniunii, mai multe burse de studiu si locuri de munca in cadrul institutiilor europene.
Costin Dumitrescu, student anul trei la Facultatea de Cibernetica, spune ca nu stie prea multe despre efectele macro ale aderarii, dar ca nu va accepta mai putin de 1.000 de dolari, dupa primul an de angajare.
"Am aflat ca presedintele a plecat la Luxemburg cu o delegatie de 30 de persoane si ca azi se semneaza tratatul de aderare la UE. Ce presupune exact aderarea nu stiu, dar cred ca viata noastra nu se va schimba decat peste cinci ani. Oricum, eu am doua planuri - ori imi gasesc un post in tara cu 1.000 de dolari, ceea ce cred ca este posibil pentru ca in IT oamenii sunt platiti bine, ori plec. Visul meu este Canada, dar daca nu-mi iese, plec in Spania, am niste veri acolo. Si Elvetia ar fi o varianta, dar am auzit ca sunt foarte duri cu romanii acolo. Am un prieten care lucreaza acolo si e supravegheat pana la usa baii", spune Costin Dumitrescu.
Desi nu se asteapta la schimbari prea mari in viata de zi cu zi, el crede ca la nivel de imagine Romania are de castigat. "Eu cred ca principalul efect pozitiv al semnarii tratatului de aderare o sa fie atragerea de investitori straini. Ei, cand vad ceva diferit de ce este la ei, se sperie. Acum, cu alinierea la standardele europene, si legile din Romania or sa fie aproape la fel ca legile lor si au mai multa incredere", mai spune el. Pentru Costin, una din problemele plecarii este gasirea partenerei de viata. "Daca plec, o sa ma casatoresc tot cu o fata din Romania si o sa o iau si pe ea cu mine. Sau cu o irlandeza ca sunt si ele frumoase, dar altceva nu vreau", mai spune el.
Unii dintre studenti si-au planificat cariera in functie de momentul aderarii Romaniei la UE. "E ceva normal la Romania sa intre in Uniunea Europeana", spune Mihai, student anul doi la Relatii Economice Internationale si anul patru la Academia de Politie. "Eu m-am hotarat sa fac doua facultati si la Politie si la REI si vreau sa ma angajez in Ministerul de Interne. Acolo or sa aiba nevoie de oameni care sa fie in legatura cu ministerele din celelalte tari ale Uniunii Europene care or sa fie bine platiti. Cam asta as vrea sa ajung", spune el.
Cei mai mici dintre studenti sunt tematori si se considera mai putin informati decat colegii lor mai mari, care oricum sunt mai aproape de a-si pune in aplicare planuri de business, pot formula pretentii financiare legate de un job sau si-au cumparat deja biletele de avion cu destinatia UE.
Cu toate acestea, ei au opinii si recunosc ca majoritatea informatiilor le-au primit din presa sau de la televizor si mai putin de la profesorii din liceu sau de la facultate.
Octavian, student in anul I la Management, a auzit de Uniunea Europeana imediat dupa revolutie, insa stie ce inseamna doar de trei-patru ani de zile. "Eram sigur ca o sa se semneze tratatul, pentru ca cei din UE au nevoie de Romania, pentru ca reprezinta o piata de munca ieftina si destul de calificata", spune el. Oportunitatile de studii si de job-uri din spatiul european ii bucura pe tineri. "Deocamdata e destul de greu sa obtii o bursa, si chiar daca esti foarte bun, ai nevoie de bani pentru a putea studia afara. Eu deocamdata nu ma gandesc la asta, pentru ca nu am 10.000 de euro ca sa fac un masterat in Franta", spune Octavian. Pentru el, singura implicare directa se leaga de firma de constructii a tatalui, recent infiintata, si care trebuie "sa se zbata pentru a rezista". "In afara de asta, nu cred ca viitorul meu depinde de aderare si nu cred ca are un efect imediat", adauga studentul.
"Se vor recunoaste diplomele de studii si pentru noi va fi mai usor sa lucram in strainatate, mult mai aproape de specializarile pe care le dobandim aici. Partea rea e ca o sa creasca preturile, in timp ce salariile vor ramane mult timp la acelasi nivel. Noroc ca o sa putem lucra mai usor in strainatate", spune Loredana, de 20 de ani, studenta in anul I la Economie Generala.
UE? "Lucruri facute mai pe fata, fara atatea directii trasate de la centru", considera Victor, 24 de ani, student in ultimul an la Merceologie in cadrul ASE.
"Cred ca aderarea poate aduce lucruri pozitive, pentru ca Uniunea e un model de succes, de care noi suntem inca destul de departe. Nici macar nu stiu daca e un model care va prinde aici, tinand cont ca suntem un popor latin, unde lucrurile se intampla mai incet, ca in Italia sau Spania si nu avem pragmatismul nemtilor", adauga Victor. El crede ca cel putin in urmatorii zece ani nu va simti nici un fel de schimbare legata de momentul aderarii, insa vede cele mai importante beneficii pe plan social. "Modul in care ei stiu sa aiba grija de batrani, de copiii orfani, investitiile pe care le fac in scopul sigurantei sociale, sunt aspecte pe care trebuie sa le asimilam cat mai repede", spune Victor.
Majoritatea studentilor de la ASE cred ca efectele generale ale semnarii tratatului de aderare se vor face simtite in mai mult de cinci ani.
"Nu cred ca viata noastra se va imbunatati pe termen scurt, ba dimpotriva cred ca va fi mai greu decat pana acum si abia mai tarziu va veni partea buna. Lucrez la o firma de turism si acum vor veni o multime de cheltuieli. De exemplu, ca sa poti sa abordezi o piata externa trebuie sa ai toate certificarile ISO. O chestie din asta costa peste 2.000 de euro si decapitalizeaza firma", mai spune Cristian Nicolae, student la Facultatea de Contabilitate.
Vom avea de suferit in primii ani
Spre deosebire de baieti, care sunt mai calculati si mai informati, studentele de la ASE nu au vrut sa vorbeasca despre asteptarile lor dupa semnarea tratatului de aderare a Romaniei la UE. Inconjurat de trei colege, care au refuzat sa comenteze, Andrei, student anul patru la Contabilitate, spune ca aderarea la UE "este o chestie pe termen lung".
"Abia peste cinci ani se vor resimti cu adevarat efectele pozitive ale aderarii la Uniunea Europeana si peste zece ani cred ca vor ajunge romanii la nivelul de trai al celor din UE.
Cred ca intr-o prima faza se va accentua exodul de forta de munca pentru ca tot mai multi romani vor fi tentati de un loc de munca in afara tarii", spune Andrei student anul patru la Facultatea de Comert - Turism, la ASE. "Cred ca trebuie sa suportam multe pana cand vom ajunge la fel ca cei din UE", spune el.
In ceea ce priveste planurile personale, Andrei vrea sa ajunga la un salariu de 1.500-2.000 de euro pe luna, iar daca nu va reusi, se gandeste si la plecarea in strainatate. "Cand in Romania nu o sa mai fie coruptia si economia subterana, atunci o sa se schimbe ceva. Cred ca in Romania se face prea multa protectie sociala si se pierd bani", mai spune el.
Printre viitori economisti se afla si persoane care marturisesc ca nu s-au interesat in mod special de subiectul aderarii, vazut ca un teren in care joaca raul, pe termen mediu, si binele pe termen lung. "Pe termen scurt ne va fi foarte greu, noua ca tineri, dar si noua ca popor, si asta nu neaparat din perspectiva financiara", este de parere Cristina de 22 de ani, studenta in ultimul an la Economie Agroalimentara. Din vara, ea ar lucra pentru minim 500 de euro, asta in conditiile in care nu se gandeste la intemeierea unei familii si nu ar pleca in strainatate pentru ca singurele avantaje ar fi doar de ordin financiar.
Pe ea, integrarea o preocupa, mai ales ca spune ca intregul proces de reorganizare al invatamantului romanesc, pe care il pune pe seama adaptarii la normele europene, a afectat-o inca de la intrarea la liceu. "Toate lucrurile astea m-au afectat, pentru ca suntem ultima generatie care va sustine la proba de licenta si examen scris si proba orala, pentru ca am avut atat examen de capacitate, cat si de admitere la facultate, lucruri care nu se vor mai intampla de anul viitor", spune Cristina. Ea nu se considera suficient de bine pregatita ca sa porneasca propria afacere si spune ca va urma o serie de cursuri, daca va lua in serios aceasta optiune. Din presa, de la televizor, din discutiile cu prietenii sau din propriile analize, tinerii stiu ca aderarea la Uniunea Europeana poate insemna falimentul unui numar mare de intreprinderi romanesti. "Peste 60% din firmele mici vor da faliment, pentru ca nu vor putea concura niciodata cu multinationalele", considera Cristina. Pe de alta parte, ea spune ca siguranta pe care aceste companii o aduc in Romania nu trebuie neglijata. "Una e sa te duci la cumparaturi in Obor si sa fii tot timpul cu ochii pe geanta si e cu totul altceva sa-ti faci cumparaturile din hipermarket", explica tanara.
"Vom fi piata de desfacere a UE, iar fabricile si boutique-urile de aici vor da faliment. Cred ca se va naste o clasa de oameni de afaceri, cu venituri medii in Uniunea Europeana, care vor prospera aici. Daca au reusit arabii si asiaticii, care nu aveau nimic dincolo, de ce sa nu reuseasca si europenii", se intreaba Victor B. El spera ca, dupa ce termina facultatea, sa prinda o finantare europeana nerambursabila, corect si cinstit, si sa-si deschida un restaurant.
Nu vreau sa culeg capsuni
"Toata lumea tot dezbate conditii, criterii, planuri de aderare, dar nu intreaba nimeni ce facem daca vrem sa iesim?", spune Victor B, de 22 de ani, student in anul III la Economie Generala. In opinia lui, daca dispare coruptia, ne va fi mai bine, pentru ca poate creste si standardul de viata. "In Portugalia, standardul de viata a crescut, cu toate ca este in continuare oaia neagra a Uniunii", afirma tanarul.
"Decat sa ma duc sa culeg capsuni, mai bine accept aici un salariu de 6 milioane de lei si muncesc ca sa capat experienta. Oricum nu-mi da nimeni mai mult aici, pentru ca nu am mai lucrat niciodata", mai spune Victor.
Nu toti tinerii se arata increzatori in momentul 2007. "E o prostie, asta cu integrarea. De ce nu ne uitam la experienta trista a Ungariei, unde preturile au luat-o razna. Ei vin sa cumpere de la noi, iar din 2007 noi o sa ne facem cumparaturile din Republica Moldova", spune Sergiu, de 22 de ani, student la Finante-Banci. El mai are un an de studii, dupa care vrea o cariera in domeniul analizei financiare, cu un salariu minim de 500 de euro. "La noi, nimeni nu indrazneste sa acceseze fonduri, cu toate ca ele exista si in prezent. Vreau sa contribui la informarea oamenilor de afaceri", mai spune Sergiu.
In randul studentilor mai sunt si opinii de genul "nu ma intereseaza, nu ma afecteaza in nici un fel, mai ales ca sunt studenta si nu am nici un job". Cu toate astea, "m-am gandit la o afacere, in domeniul serviciilor, pe care vreau sa o pornesc cat mai repede, pana nu vin astia cu hotarari care sa ma dea peste cap", spune Oana, 20 de ani, studenta la Management.
Asteptari prea mari
In jurul integrarii s-au creat o serie de mituri, asa cum spunea recent seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, iar unul dintre acestea este ca, dupa aderare, salariile vor creste spectaculos si vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeana. Specialistii in resurse umane demoleaza acest mit, sustinand ca asteptarile salariale pentru momentul post-aderare sunt prea mari in conditiile in care integrarea nu va aduce schimbari majore la capitolul castiguri salariale.
"Salariile nu vor creste spectaculos dupa integrare si vor mai trece ani buni pana cand vor ajunge la nivelul tarilor membre. Cea mai importanta schimbare se va produce la nivelul libertatii de miscare a persoanelor", sustine Cristina Savuica, country managerul companiei de resurse umane Lugera & Makler.
Desfiintarea granitelor nu numai ca va permite oricarui roman sa munceasca in tarile memebre ale UE, dar va forta firmele autohtone sa acorde cresteri salariale pentru a-si pastra personalul valoros.
"Marirea salariala va fi determinata de incercarea companiilor de a-si fideliza anumite categorii de personal pe care deschiderea pietei catre Europa le-ar putea tenta", este de parere Daniela Briceag, executive manager al Pay Point, divizie a grupului Intersource.
Ea spune ca este suficient sa ne uitam la experientele ultimelor tari care au intrat in Uniunea Europeana pentru a vedea cum va evolua si Romania.
"In Slovacia, de exemplu, s-au facut majorari de salarii de care au beneficiat doar angajatii aflati in pozitii cheie. Cresterea salariala in aceste cazuri a fost in medie de 15% - 35%. Si in Romania lucrurile vor sta aproape la fel si cred ca in anumite situatii s-ar putea ajunge pana la un salt de maximum 40%", a mai spus Briceag.
In opinia sa, tinerii nu ar trebui sa isi faca socoteli legate de nivelul salarial cu mult peste nivelul actual pentru ca standardul de viata din Romania nu justifica nivelul salarial din UE. Viata in Romania este mult mai ieftina decat in statele membre ale UE si va continua sa fie inca doi-trei ani dupa 2007, crede managerul PayPoint.
"Pentru tineri, cel mai important va fi faptul ca vor putea sa plece si sa lucreze mai usor in comunitatea europeana pentru ca vor scapa de eticheta de ''roman'', care in prezent atarna destul de greu", a mai spus Briceag.
georgiana.stavarache@zf.ro ; dana.ciriperu@zf.ro ; miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
