Pietele financiare au reactionat moderat la decizia de luni a BNR de a taia inca jumatate de punct procentual din dobanda de politica monetara: bursa a crescut, euro a stagnat, iar dobanzile au scazut usor.
Nici analistii nu se asteapta ca in viitorul apropiat sa se produca schimbari sensibile pe pietele financiare, desi BNR a taiat de la inceputul anului nu mai putin de 1,25 puncte procentuale din dobanda de politica monetara, ducand-o la 7,5% pe an. Decizia bancii centrale este vazuta cu scepticism de analisti, care se asteptau mai degraba la o relaxare in zona rezervelor minime obligatorii.
"Chiar daca amplitudinea relaxarii monetare este considerabila, efectele ei vor fi nule fiindca autoritatea monetara a operat alopat si in zona neadecvata", considera Florian Libocor, analist la BRD-SocGen.
Leul a recuperat ieri terenul pierdut in fata euro luni seara, cand cotatiile au urcat spre 3,37 lei/euro pe pietele internationale. La Bucuresti, euro a coborat ieri pana la un minim de 3,3610 lei, iar cotatiile s-au stabilizat ulterior la 3,365 lei pentru un euro, pe o piata calma. Dobanzile pe piata monetara au coborat usor, osciland in jurul nivelului de 7,5% pe an.
Comunicatul BNR este departe de a fi datator de incredere pentru ca multe din evolutiile pozitive care sunt invocate drept baza pentru decizia de reducere a dobanzii sunt rezultatul unei analize retrospective, in timp ce majoritatea motivelor de ingrijorare sunt plasate in viitor, comenteaza Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Bank.
El sustine ca BNR risca sa fie nevoita sa ridice dobanda la un moment dat din cauza presiunilor inflationiste care se anunta, iar interesul strainilor pentru leu va continua sa sustina aprecierea chiar si in conditiile reducerii dobanzii.
BNR si-a motivat decizia prin performanta buna a inflatiei in ultimele luni, realizarea unei cresteri economice robuste sustinuta mai mult de investitii si temperarea creditului neguvernamental.
Craciun considera ca BNR a surprins din nou piata prin reducerea dobanzii cu jumatate de punct, pana la 7,5%.
"Reducerea dobanzii cu 1,25 puncte procentuale in decurs de doua luni mi se pare agresiva avand in vedere si planificata relaxare a politicii fiscale", a declarat Craciun. El spune ca astfel de politici conjugate ar avea sens intr-o economie a carei crestere incetineste, nu intr-una in care consumul ramane puternic, iar cresterea PIB se situeaza peste potentialul neinflationist. "Cred ca decizia a fost determinata de ingrijorarea BNR legata de intarirea leului", a mai spus Radu Craciun. Analistul afirma ca aprecierea record inregistrata de leu saptamana trecuta a fost determinata in special de lipsa de lichiditati pe piata monetara, fata de care BNR a ales sa nu reactioneze si sa mentina rezervele minime la lei la nivelul de 20%.
"Nu cred ca rata de schimb sau dobanzile pe termen scurt vor fi influentate de aceasta decizie. Totul depinde de cum va evolua politica de sterilizare a BNR", apreciaza si Florin Citu, economistul sef al ING Bank.
In prima zi a saptamanii, BNR a sterilizat din piata monetara 2 miliarde de lei, reprezentand insa ceva mai putin de 30% din ofertele inaintate de dealeri. Totusi, procentul redus al sterilizarii este determinat si de tactica dealerilor, de a licita sume mai mari decat doresc de fapt sa plaseze la BNR, pentru a-si mari sansele de a plasa astfel lichiditatile excedentare.
Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank, noteaza ca atat timp cat dobanzile raman la niveluri apropiate de cel al dobanzii de politica monetara sau chiar peste acesta, nu se poate vorbi de o sterilizare partiala.
De altfel, saptamana trecuta a aparut o criza de lichiditati pe piata monetara, unii jucatori neavand lei suficienti pentru a-si indeplini cerintele privind rezervele minime obligatorii.
Ieri, dobanzile pentru plasamentele cu scadente foarte scurte au coborat pe piata monetara la 7,5% pe an sau chiar un pic mai jos, in conditiile in care luni a inceput o noua perioada de rezerva.
"Este un semnal bun. Pe de o parte aceasta arata ca scaderea lichiditatii de saptamana trecuta nu a fost permamenta. Totodata, aceasta arata ca in continuare canalul de transmisie ramane coerent", comenteaza Dorin Badea, director Trading Global Markets la Bancpost. In alta ordine de idei, Badea considera ca in piata incepe sa se simta nevoia si pentru un instrument care sa permita injectarea de lichiditate in piata. BNR ofera un credit pe o zi, insa dobanda la acest instrument stationeaza de anul trecut la 14% pe an. De altfel, BNR se gaseste intr-o situatie nefireasca de debitor net fata de sistemul bancar, fiind nevoita pana acum sa absoarba lichiditatile excedentare din piata, astfel incat acestea sa nu ajunga in economie, unde ar pune presiune pe cresterea preturilor.
Nivelul lichiditatilor din piata monetara este in prezent destul de scazut, in conditiile in care bancile au creditat agresiv in moneda locala incepand din toamna lui 2005, BNR a sterilizat cu regularitate excesul de lei, iar mai nou jucatorii straini au inceput sa se imprumute pentru a-si finanta investitiile in obligatiuni emise in lei.
Inca din vara trecuta nivelul lichiditatilor din piata a scazut sensibil, cand banca centrala a decis majorarea rezervelor minime obligatorii la lei de la 16% la 20%. O relaxare a acestei parghii ar duce la cresterea imediata a lichiditatilor.
BNR apreciaza insa ca este nevoie in continuare de o "conduita prudenta a politicii monetare" avand in vedere posibilitatea unor relaxari ale politicilor de venituri si fiscala si adancirea deficitului extern, iar pentru aceasta a decis sa mentina nivelul rezervelor minime. "Reducerea nivelului ratei dobanzii de politica monetara la 7,5% se traduce si intr-o apropiere dintre aceasta si nivelul ratei dobanzii efective de sterilizare, cu scopul imbunatatirii transmisiei semnalelor de politica monetara, al intaririi semnificatiei dobanzii de politica monetara ca principal instrument al politicii bancii centrale si al ancorarii mai bune a anticipatiilor inflationiste", se arata in comunicatul emis de BNR. Pe baza acestor explicatii, piata asteapta acum reluarea cotrolului strict al lichiditatilor. Banca centrala a anuntat insa ca va opera in continuare un "control adecvat conditiilor de pe pietele financiare".
"Nu ma surprinde ca BNR a relaxat politica monetara, ci modul in care a facut-o. Este o decizie pripita, intrucat lupta cu inflatia nu s-a incheiat inca", spune Ionut Dumitru. El noteaza ca inflatia de baza (CORE 2, care exclude efectele preturilor administrate si ale preturilor volatile) a urcat la 4,5%, iar politica fiscala expansionista si cresterea salariilor vor pune in continuare presiune pe cresterea acesteia.
BNR considera insa ca perspectivele inflationiste s-au imbunatatit si anticipeaza chiar o scadere a ratei medii de inflatie pana la 5% in perioada imediat urmatoare, de la un nivel de 5,68% in februarie.
Analistii nu asteapta totusi ca reducerile de dobanzi din ultimele doua luni sa se resimta si la clienti.
"Exista o perioada de pana la doi ani in care miscarile de politica monetara se simt in economia reala. Cred ca pana nu vedem reduceri ale rezervelor minime va fi foarte greu sa existe dobanzi la creditare mai mici. Singurul fenomen care ar putea reduce dobanzile acum, dar nu semnificativ, ar fi competitia", apreciaza Florin Citu. El spune ca BNR s-a ferit sa reduca si rezervele minime pentru a nu trasmite un semnal prea puternic pietei. Citu era unul dintre putinii analisti care se asteptau ca BNR sa reduca dobanda cu jumatate de punct procentual. In opinia lui, doar scaderea dobanzilor sub 7% ar putea crea probleme in evolutia cursului sau a inflatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
