Politica monetara adoptata a contribuit la reducerea inflatiei si intarirea stabilitatii macroeconomice, indica Raportul pentru Romania al Comisiei Europene.
"Noi provocari sunt insa pe cale sa se materializeze, prin intrarea de capitaluri masive, atrase de dobanzile relativ ridicate din sistemul bancar romanesc", avertizeaza specialistii Comisiei Europene.
Banca Centrala a fost nevoita sa sterilizeze aceste capitaluri masive, pentru a evita ca acestea sa aiba un efect negativ asupra inflatiei.
In contextul expansiunii deja rapide a creditarii, al cresterii deficitului de cont curent si al persistentei factorilor inflationisti, autoritatile au decis amanarea liberalizarii acesului nerezidentilor la depozitele constituite in lei, care fusese prevazuta initial pentru inceputul anului 2004, pentru a evita un impact nedorit asupra cresterii creditarii si a volatilitatii potentiale a balantei de plati.
"Situatia demonstreaza ca obtinerea unui grad mai mare de stabilitate macroeconomica ramane un obiectiv important pentru pentru Romania, intrucat acesta ar permite continuarea liberalizarii serviciilor conform planului fara a exista riscul ca asemenea miscari sa aiba efecte economice adverse, care sa limiteze eficacitatea politicii monetare", indica raportul Comisiei Europene.
Canalul de transmitere a modificarilor de politica de dobanzi la nivelul dobanzilor la credite si depozite ramane dezechilibrat, ceea ce inseamna ca eficienta politicii monetare in dirijarea inflatiei si a activitatii economice trebuie imbunatatita in continuare.
Procesul de re-monetizare a economiei a continuat, reflectand nivelul inalt al activitatii economice, dar si cresterea increderii atat in sectorul bancar cat si in economia romaneasca, in general.
Masa monetara in sens larg a reprezentat 24,4% din PIB la sfarsitul anului 2003 si a continuat sa creasca si in 2004. Cu toate acestea, cresterea depozitelor populatiei a fost relativ lenta, evolutia fiind alimentata de nivelul redus al dobanzilor reale platite de banci.
In anul 2003 cresterea reala a depozitelor a devenit negativa, dar promovarea unei politici monetare restrictive si scaderea inflatiei au determinat cresterea dobanzilor reale acordate la depozite in 2004 si implicit expansiunea sensibila a economisirii in moneda nationala.
Creditul neguvernamental a inregistrat rimturi rapide de crestere in ultimii ani, iar in 2003 soldul acestuia s-a majorat cu 50% in termeni reali. Banca Nationala a reactionat prin majorarea ratei dobanzii de interventie in mai multe randuri si prin implementarea unor masuri prudentiale de la 1 februarie 2004, masuri care vizau incetinirea ritmului de crestere a creditarii si limitarea riscului pe care bancile si-l asumau la acordarea imprumuturilor imobiliare si a celor destinate consumului. Cresterea creditarii in domeniul neguvernamental a incetinit considerabil dupa implementarea acestor masuri, iar incepand cu iunie 2004 a operat patru reduceri ale dobanzii de interventie. Pentru a limita riscurile ce decurg din cresterea rapida a creditarii in moneda straina, banca centrala a majorat rata rezervelor minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie din depozitele in valuta atrase.
Inainte de anul 1999, circumstantele caracterizate de o pozitie externa fragila, un sector financiar slab, lipsa de disciplina fiscala si politici fiscale si de venit neadecvate au facut ca alte obiective decat stabilitatea preturilor sa fie determinante pentru politicile monetara si de schimb. "Progresul in aceste domenii a permis ulterior autoritatilor sa se concentreze asupra dezinflatiei", considera analistii Comisiei Europene.
In anul 1999 a fost adoptat un regim de fluctuatie asistata a cursului de schimb, in cadrul caruia acesta era folosit ca principal instrument aniti-inflationist. Prin acest sistem, banca centrala intervine pentru a mentine cursul de schimb pe o traiectorie consecventa cu tinta de inflatie, permitand in acelasi timp o apreciere in termeni reali a monedei nationale fata de cosul implicit compus din euro, 75%, si dolar, 25%.
Aceasta politica monetara a fost adecvata, contribuind atat la procesul de dezinflatie cat si la atingerea unei rate de schimb care sa nu aiba efecte negative asupra deficitului de cont. Astfel, inflatia a fost redusa treptat de la niveluri inalte, dar exista in continuare presiuni, in secial din partea cresterilor salariale rapide. liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
