BCR are o strategie noua de privatizare. Anuntul de vånzare va fi publicat spre sfårsitul acestei saptamåni. Lista investitorilor care si-au exprimat påna acum interesul nu este insa mai lunga de patru nume, iar concretizarea discutiilor privind preluarea HVB de catre UniCredito poate complica situatia.
Guvernul a publicat in Monitorul Oficial hotarårea privind modificarea si completarea strategiei de privatizare a BCR. Joi sau vineri, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urmeaza sa publice in presa internationala si anuntul privind lansarea privatizarii.
Investitorii vor avea astfel datele necesare pentru a-si angaja consultanti, avocati, auditori - in cazul in care nu apeleaza la propriile divizii specializate in servicii de banca de investitii. Doi dintre potentialii cumparatori ai BCR si-au ales deja casele de avocatura - Deutsche Bank cu Tuca & Asociatii, UniCredito cu Musat & Asociatii.
Desi oficialii guvernamentali vorbesc despre a??un interes extraordinar din partea marilor banci din Europaa??, lista investitorilor care si-au exprimat intentia de a participa la privatizarea BCR este destul de scurta, iar aparitia unor nume-surpriza (precum Citibank sau HSBC, interesate mai degraba de achizitii regionale) este putin probabila.
Cele mai deschise in a-si exprima interesul pentru cea mai mare banca romåneasca au fost UniCredito, Deutsche Bank si, ceva mai retinut, Intesa. BNP Paribas nu a facut-o in mod oficial, insa oferta depusa pentru preluarea Bancii Tiriac dovedeste intentia bancii franceze de a intra pe piata, iar calibrul sau o califica drept concurent in privatizarea BCR. Cel mai vocal pretendent a fost grupul german HVB, care insa a semnat intre timp un precontract de fuziune cu Banca Tiriac, ceea ce pune in discutie capacitatea de a depune o oferta si pentru BCR.
In plus, conjunctura externa poate incurca inca o data socotelile privatizarii BCR: ultimele informatii vehiculate in presa occidentala indica faptul ca UniCredito a pregatit o oferta de 16 mld. euro pentru preluarea HVB. Ambele grupuri au afaceri in Romånia, ambele si-au exprimat interesul pentru BCR. Cel putin påna la transarea discutiilor intre cele doua banci, se contureaza perspectiva ca BCR sa piarda un ofertant. Cel mai pesimist scenariu posibil ar fi ca, in ipoteza concretizarii proiectului de preluare, UniCredito sa se concentreze in Romånia pe incorporarea filialei locale a HVB, probabil fuzionata intre timp cu Banca Tiriac.
Cu alte cuvinte, UniCredito ar ajunge sa preia cea de-a patra mare banca din Romånia. Adaugånd la aceasta cota de piata a UniCredit Romånia, de circa 1,5%, ar putea rezulta o banca de calibru suficient de mare pentru a urca pe locul al treilea, ceea ce ar raspunde intrucåtva obiectivului strategic al grupului italian de a se plasa in topul pietelor pe care investeste.
De asemenea, apare intrebarea in ce masura UniCredito ar putea sustine si efortul preluarii BCR, dupa operatiunea de proportii incomparabil mai mari prin care ar urma sa fie preluat grupul HVB.
a??Ceea ce este cert si oficial este angajamentul ferm pentru Romånia ca piata strategica pentru UniCredito si obiectivul pentru o achizitie majoraa??, afirma Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romånia.
Dincolo de necunoscutele legate de consecintele preluarii HVB de catre UniCredito, statul mai poate conta pe oferte din partea Deutsche Bank, Intesa si BNP. Deutsche Bank poate resimti un handicap in aceasta competitie prin prisma faptului ca nu reprezinta o forta pe piata de retail, eventuala investitie in BCR putånd fi considerata un experiment din acest punct de vedere.
Intesa a tatonat terenul, evitånd sa anunte un angajament ferm in contextul bålbåielilor autoritatilor romåne, care au tot amånat sa decida ordinea si conditiile de privatizare a BCR si CEC.
In fine, in situatia in care BNP Paribas s-ar pozitiona drept cåstigator, ar insemna ca primii doi jucatori de pe piata sa aiba capital majoritar francez, ceea ce guvernul sustine ca nu ar constitui vreun impediment.
Avånd in vedere ca strategia de privatizarea prevede ca pretul pe actiune platit de un investitor nu poate fi mai mic decåt cel achitat de BERD si IFC pentru pachetul de 25% plus doua actiuni, ar insemna ca pachetul de 50% plus o actiune oferit de statul romån nu ar putea costa mai putin de 444 mil. dolari (circa 355 mil. euro).
In cazul CEC, definitivarea listei investitorilor interesati mai asteapta aprobarea strategiei de privatizare, insa numarul acestora este deja sensibil mai mare decåt la BCR, fiind vorba si de diferente vizibile de talie intre competitorii pentru cele doua banci. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
