El concurează la acest capitol cu un alt olandez, Robert Rekkers, care este tot din 2002 directorul general al Băncii Transilvania.
Van Groningen a construit actuala Raiffeisen pe scheletul fostei Bănci Agricole, a gestionat creşterea puternică, iar apoi o restructurare timpurie urmată de o consolidare care au permis ca banca să traverseze perioada de criză fără costuri majore la capitolul credite neperformante şi implicit să rămână în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţă. Urmând o strategie contestată iniţial şi care se solda în 2007-2008 cu pierderi la nivelul cotei de piaţă după active, olandezul a adus banca într-o poziţie care i-a permis să se adapteze mai uşor la intrarea pieţei în declin. Totuşi, Raiffeisen nu a scăpat de tentaţia creditelor în franci elveţieni din anii de boom, însă spre deosebire de alţi competitori nu a acumulat expuneri foarte riscante pe zona imobiliară.
Potrivit unor surse bancare, odată cu mandatul lui Van Groningen austriecii l-au prelungit şi pe cel al vicepreşedintelului responsabil cu pieţele financiare, americanul James Stewart. El a participat la construcţ ia Raiffeisen Bank România alături de Van Groningen, fiind unul dintre veteranii echipei de top management. De altfel, Van Groningen şi Stewart au fost primii expaţi aduşi de austrieci în 2001 în conducerea fostei Raiffeisen-Banca Agricolă, alături de Răsvan Radu, pe care îl recrutaseră de pe poziţia de vicepreşedinte al CEC.
Steven van Groningen s-a detaşat în decursul timpului din rândurile bancherilor expaţi în primul rând datorită faptului că vorbeşte româneşte, ceea ce i-a permis să fie mult mai prezent în dezbaterea publică de specialitate decât alţi omologi. El este căsătorit cu o româncă, iar în acest context a cunoscut România şi înainte de 1990. Olandezul reprezintă a cincea generaţie de bancheri din familia sa. La începutul anilor '90 a fost consultant al BNR şi apoi a înfiinţat ABN Amro Bank România, actualmente RBS. În prezent, el este preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi membru al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor.
În schimb, James Stewart şi-a păstrat un profil discret, având rare apariţii în presă sau la evenimente legate de piaţa financiar-bancară. El are o experienţă de peste 20 de ani pe Wall Street, însă cu toate acestea afirmă că nu s-a simţit frustrat profesional din cauza nivelului scăzut de dezvoltare al pieţei financiare din România şi că a considerat motivante provocările care apar în mod constant.
Stewart se declară un susţinător total al creditării în lei.
Misiunea sa de a asigura finanţarea necesară băncii ar putea deveni mai dificilă în contextul tensiunilor cu care se confruntă piaţa bancară europeană şi în special al restricţiilor pe care banca centrală a Austriei le impune principalelor grupuri pe care le supraveghează, inclusiv Raiffeisen.
Raiffeisen Bank România a atras în toamna trecută un credit sindicalizat de 150 mil. euro girat de BERD, iar pentru siguranţa finanţării pregăteşte şi un program de finanţare pe termen mediu de tipul EMTN.
Provocări ale noului mandat al lui Van Groningen ca preşedinte al Raiffeisen vor fi controlul costurilor, gestiunea creditelor neperformante şi adaptarea băncii la numeroasele schimbări de reglementare, inclusiv la eventuale constrângeri rezultate din relaţia cu banca-mamă care trebuie să-şi consolideze capitalul cu peste 2 mld. euro până la vară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
