Avansul creditării se datorează exclusiv finanţărilor acordate companiilor pentru că populaţia este încă temătoare să se mai îndatoreze.
Bancherii şi-au lărgit anul trecut cu peste 3 mld. euro portofoliile de credite, soldul împrumuturilor acordate firmelor şi populaţiei ajungând la 223 miliarde de lei (51,6 mld. euro), potrivit datelor BNR.
Firmele aveau la sfârşitul lunii decembrie credite de aproape 119 miliarde de lei (27,5 mld. euro), în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
Creditele vândute populaţiei abia au ţinut însă pasul cu rambursările efectuate, în condiţiile în care numai creditele ipotecare în valută au reuşit să mai trezească interesul clienţilor. Soldul împrumuturilor în valută a avansat cu 3%, până la echivalentul a 16 mld. euro, în timp ce creditele în lei au scăzut cu 2,4% şi au ajuns la 35 miliarde de lei.
"Creditele în lei ale populaţiei au avut un trend descendent, având în vedere că sunt în mare parte credite de consum, iar cererea pentru acestea a fost insuficientă pentru acoperirea rambursărilor pe acelaşi segment, dat fiind contextul economic dominat în continuare de incertitudine", comentează Cătălina Molnar, economistul-şef al RBS Bank.
Bancherii au îngheţat la începutul crizei finanţările de consum, unde exista cel mai mare risc de nerambursare, abia în ultimele luni aceste credite începând să fie promovate mai agresiv.
Peste un milion de credite de consum au fost închise în criză pentru că au ajuns la scadenţă, au fost rambursate anticipat sau au fost scoase de bănci din bilanţuri după ce clienţii nu şi-au mai plătit ratele.
De cealaltă parte, creditele în valută au crescut exclusiv pe seama vânzărilor de împrumuturi garantate de stat prin programul "Prima casă". Bancherii au acordat în 2011 credite cu garanţia statului de peste 800 mil. euro.
Bancherii se plâng în continuare de lipsa de cerere din partea populaţiei, dar mulţi afirmă că odată cu revenirea pe plus a economiei a crescut cererea pe segmentul corporate, mai ales în cazul firmelor care activează în industrie şi au activitate de export.
Companiile s-au orientat preponderet către creditele în lei, soldul acesora majorându-se cu 12,5% faţă de anul anterior, la 46,6 miliarde de lei. Creditele în valută reprezintă însă peste 60% din finanţări, deoarece companiile au preferat în trecut împrumuturile în euro sau dolari din cauza dobânzilor mari la lei.
La nivel agregat, finanţările în valută însumează două treimi din creditele firmelor şi populaţiei, riscul valutar fiind ridicat, în contextul în care BNR a venit abia recent cu măsuri care să descurajeze creditarea în valută.
Un nou regulament care va fi pus în aplicare de bănci de luna viitoare interzice vânzarea de credite ipotecare în euro cu avans mai mic de 25% sau credite de consum în valută fără garanţii de minim 133% din suma acordată.
"Creditarea în lei va putea să câştige teren datorită relaxării politicii monetare a BNR, combinată cu noul regulament de creditare pentru persoanele fizice, însă şi datorită reducerii finanţărilor în valută primite de la băncile-mamă", consideră Molnar.
Creditarea în lei a fost marginalizată de bancheri în ciuda faptului că resursele în lei atrase de la clientelă depăşesc cu 50% creditele în moneda naţională. Clienţii individuali şi firmele aveau în decembrie depozite în lei de 124 miliarde lei, în timp ce economiile în valută se ridicau la echivalentul a 63 miliarde de lei (14,5 miliarde de euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
