Asemanarile intre structura plasamentelor si gradul de risc nasc comparatii intre fondurile de pensii private si fondurile mutuale diversificate.
"Dupa structura de investitii, fondurile de pensii private obligatorii pot fi comparate mai curand cu fondurile de investitii diversificate, decat cu fondurile care realizeaza plasamente in obligatiuni", spune Eugen Voicu, director de investitii la Aviva Pensii si CEO la societatea de administrare a investitiilor Certinvest, preluata in septembrie de Aviva.
Potrivit legislatiei, fondurile deschise de investitii cu plasamente diversificate pot investi in actiuni pana la 66% din active, iar fondurile de obligatiuni pot investi maximum 10% din active.
Din acest motiv, fondurile de pensii private, care au limitarea plasamentelor in actiuni la cel mult 50% din active, sunt mai apropiate de fondurile diversificate decat cele de obligatiuni.
Desi le sunt permise investitii de maximum 66% in actiuni listate, fondurile mutuale diversificate nu se inghesuie sa investeasca mai mult de 50% in aceste instrumente, conform datelor dupa primele noua luni ale anului.
Fondul Fortuna Classic a obtinut un randament anual de 31,7%, cel mai mare din industria fondurilor diversificate, investind 45,8% din activele de 10,1 milioane de lei in actiuni cotate.
Cel mai prudent dintre fondurile mutuale diversificate a fost fondul BT Clasic, care la sfarsitul lunii septembrie realizase plasamente bursiere de 17,5% din activele de 27,6 milioane de lei. BT Clasic a marcat un randament pe ultimele 12 luni de 18,8%.
Conform prospectelor de emisiune ale fondurilor de pensii private, acestea vor investi in medie intre 20% si 25% dintre active in actiuni listate, adica jumatate fata de limita maxima de 50% permisa de legislatie.
Un singur fond de pensii private obligatorii dintre cele 18 de pe piata (anume cel administrat de Generali Fond de Pensii) are o tinta de plasamente de 36% din active in actiuni listate, ponderea putand ajunge la 50%.
De altfel, marea majoritate a fondurilor de pensii private obligatorii si-au definit prin prospecte o politica de investitii destul de flexibila, plasamentele in actiuni listate putand ajunge pana la 30%-35% din active.
Fondul de pensii private obligatorii administrat de Generali este singurul cu grad de risc ridicat (conform clasificarilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), restul de 17 fonduri autorizate pe aceasta piata avand un grad de risc mediu.
Insa "risc mediu" pentru un fond de pensii private (conform CSSPP) inseamna de fapt "risc scazut", dupa standardele autoritatii de reglementare a pietei de capital si a fondurilor mutuale, iar "risc ridicat" la pensiile private inseamna abia "risc mediu" pe piata fondurilor mutuale. Desi ca structura de investitii se afla intre fondurile mutuale de obligatiuni si cele diversificate, ramane de vazut daca fondurile de pensii obligatorii se vor plasa la fel si din perspectiva randamentelor.
"La fondurile de pensii, pe primul plan se afla siguranta investitiilor, insa nu trebuie neglijate aspectele ce tin de performantele acestor fonduri", spune Voicu.
El a adaugat ca nu este indicata o exagerare a prudentei cu care se fac plasamentele in actiuni listate.
Cu un orizont de investitii mai scurt decat fondurile de pensii private, fondurile diversificate de investitii isi pot modifica structura plasamentelor pe parcursul aceluiasi an, in functie de evolutia Bursei. De exemplu, fondul diversificat Fortuna Classic a inceputul anul cu plasamente in actiuni de 38,2% din active, pentru a ajunge la 45,8% la sfarsitul lunii septembrie.
"In cazul fondurilor de pensii private, structura investitiilor nu este la fel de dinamica, pentru ca acestea au un orizont de investitii mult mai mare", afirma Voicu.
Cu alte cuvinte, fondurile de pensii private nu vor fi la fel de reactive la conditiile pietei de capital ca fondurile diversificate sau chiar cele de obligatiuni, din moment ce oricum orizontul investitional se ridica la cateva zeci de ani (la fondurile de pensii), fata de numai cativa ani in cazul fondurilor mutuale.
Cat priveste iesirea pe pietele externe, Voicu estimeaza ca fondul de pensii private al Aviva ar putea face primele investitii in strainatate ceva mai devreme de doi ani de la startul colectarii primelor contributii, pana atunci fiind suficienta piata financiara locala.
"Iesirea fondului de pensii obligatorii Aviva pe pietele externe de capital cred ca se va intampla mai devreme de doi ani", afirma Voicu.
Mare parte dintre administratorii de pensii private obligatorii au estimari asemanatoare privind iesirea cu investitii pe pietele externe - in jurul orizontului de timp de doi ani. Confom unei analize a ZF, pe baza comentariilor companiilor de administrare de pe piata, exista cel putin trei motive pentru care banii fondurilor de pensii vor ramane in primii ani pe piata financiara din Romania.
Motivele sunt experienta pe piata locala a companiilor de administrare, volatilitatea cursului de schimb al leului si volumele initiale mici de capital ce vor fi stranse de fondurile de pensii private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
