Reţeaua naţională de unităţi bancare s-aredus cu 48 în trimestrul al treilea, rămânând pe piaţă 6.187 desucursale şi agenţii, cu 277 mai puţine decât în urmă cu un an.Faţă de vârful atins în decembrie 2008, băncile au închis până acum365 de unităţi, echivalând cu reţeaua unei bănci mari de pepiaţă.
Pe fondul prelungirii recesiunii, mişcarea de restrângere aacoperirii teritoriale s-a accelerat anul acesta: 238 de unităţibancare au dispărut în nouă luni, faţă de 127 la nivelul întreguluian 2009.
În general, băncile mari au ţinut cu dinţii de reţeleleteritoriale, încercând să menţină o poziţie de start cât maiavansată în perspectiva redresării pieţei la un moment dat. Bachiar jucători din zona superioară a clasamentului precum BCR şiBanca Transilvania au continuat să deschidă unităţi, a doua avândîn continuare planuri în acest sens. Excepţii sunt CEC Bank, care aînchis 136 de agenţii de la începutul acestui an, în condiţiile încare avea 1.351 de agenţii la sfârşitul lui 2009 - multe în zonerurale şi oraşe mici, şi Volksbank, care practic a suspendatactivitarea de creditare.
Pe restul pieţei, lucrurile au stat diferit pentru bănci dinafara top 10 după active, care au reacţionat la prăbuşirea cereriide credite şi prin închiderea unor unităţi.
Sunt în continuare prea multe sucursale?
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, consideră căla nivelul sistemului bancar probabil că unităţile sunt preanumeroase, însă susţine că verdictul nu este valabil pentru toatebăncile, iar ideea că "băncile ar trebui să reducă numărulunităţilor" sau că "băncile trebuie să se restructureze" reprezintădoar o concluzie facilă în discuţia privind nivelul costuriloradministrative ale băncilor. El spune că indicatorul active/unitatebancară nu este suficient de relevant, semnificaţia fiind diferităîn funcţie de profilul diferitelor bănci - axate pe crediteipotecare sau cu portofoliu diversificat şi implicit un trafic maimare, cu mai multe operaţiuni generatoare de comisioane.
Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank,aduce în discuţie şi costul pe care îl implică închiderea uneiunităţi, afirmând că aceasta nu poate fi tratată ca un simplu"magazin" având în vedere investiţiile aferente. "Dacă închidem ounitate bancară înseamnă că nu vom mai deschide alta curând acolopentru că este vorba despre un write-off mare. O sucursală nu esteun magazin pe care să poţi să-l muţi cu uşurinţă, implicăinvestiţii importante." În acelaşi timp, el consideră importantămenţinerea reţelei pentru procesul de achitare a ratelor lacredite, dar şi în perspectiva reluării creşterii pe piaţa bancară."Avem o bază de clienţi de servit, iar proximitatea este importantăîn evaluarea calităţii serviciilor. Vrem să fim prezenţi cât maiaproape de client şi am decis să suportăm acum costul scăderiiactivităţii în general pentru că avem o strategie de creşterepentru viitor", spune Radu.
Numărul joburilor scade uşor, media salarialărezistă
În trimestrul al treilea numărul posturilor din sectorul bancara scăzut cu 432, ajungând la 66.719. Pasul de reducere esteapropiat de cel din primul trimestru, dar aproape dublu faţă detrimestrul al doilea. În nouă luni, aproape 1.200 de angajaţi aupărăsit sistemul după datele raportate de bănci la BNR, faţă depeste 3.700 în cursul anului 2009.
În prima fază băncile au renunţat la contractele de muncă peperioadă determinată, care în mare parte nu au fost reînnoite. Osupapă de absorbţie a personalului devenit redundant din cauzacăderii vânzărilor de produse bancare au fost departamentele decolectare a creanţelor, care au avut nevoie de efectivesporite.
Faţă de vârful istoric de 71.622 de angajaţi atins în decembrie2008, comunitatea bancară s-a restrâns cu aproape 5.000 de oameni,respectiv cu 6,8%, însă personalul rămâne mai numeros decât în2007, când vânzările de credite "duduiau", iar lupta pentru cotă depiaţă era din ce în ce mai dură.
Niciuna dintre băncile mari nu a recurs la restructurăriputernice de personal în contextul crizei. Pe de-o parte, uniiangajaţi care au vrut să plece dintr-o bancă au fost "lăsaţi" să ofacă, pe de alta băncile au avut grijă să menţină salarii motivantepentru a nu-şi pierde oameni cu rol-cheie.
În privinţa costurilor cu salariile, care ajung să reprezintejumătate din cheltuielile operaţionale ale unei bănci, anul acestanu au mai fost bănci care să anunţe formule de concediu fără platăaşa cum se practicase în unele cazuri în 2009.
La nivelul lunii septembrie salariul mediu net pe bancă raportatde instituţiile de credit la BNR a fost de 3.261 de lei, practicneschimbat faţă de nivelul din iunie. De la începutul crizei,salariul mediu lunar nu a scăzut sub acest nivel decât cu câtevaexcepţii.
Imaginea reflectată de acest salariu mediu este contestată pepiaţă, angajaţii din bănci susţinând că "salariaţii de rând" nu auastfel de câştiguri. În acest caz, mediile raportate de bănci nufac decât să indice remuneraţiile consistente pe care le primescmanagerii din zona superioară a ierahiei - încă mulţi dintre eiexpaţi.
În general schemele de bonusare au fost ajustate, inclusiv prineşalonări ale câştigurilor pe mai mulţi ani, însă băncile nu aurenunţat la această formă de recompensare care continuă săstârnească scandaluri pe pieţele occidentale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
