Chiar daca imprumuturile contractate de populatie au crescut exponential in ultimii ani, ideea de constructie a securitatii financiare este inca departe de majoritatea romanilor.
Principalul instrument pentru asigurarea securitatii financiare sunt politele de asigurare de viata traditionale, care acopera riscul de deces, invaliditate sau accident. In prezent, deficitul de protectie al populatiei din Romania, care ar putea fi acoperit prin astfel de polite, se ridica la 48 mld. euro (170 mld. lei), potrivit unei estimari realizate de Bram Boon, directorul ING Asigurari de Viata, cea mai mare companie de pe piata de profil.
"Este o suma uriasa. Multe persoane prefera sa cumpere o masina sau sa plece in vacanta decat sa incheie o polita de asigurare de viata. Daca ii intrebi in ce vor sa isi plaseze banii, majoritatea romanilor raspund ca in depozite bancare, actiuni sau credite ipotecare si niciodata in protectie", a declarat Boon in cadrul seminarului "Datoriile cresc. Cum ne construim securitatea financiara" organizat ieri de ZIARUL FINANCIAR si ING Asigurari de Viata.
Boon este de parere ca este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru ca oamenii sa cumpere polite de asigurare de viata.
"Oamenii trebuie sa se obisnuiasca cu economia de piata, iar esenta acesteia este faptul ca individul trebuie sa aiba grija de el insusi", afirma directorul ING Asigurari.
El spune ca in Olanda, de exemplu, populatia este supraasigurata. In aceasta tara exista 20 de milioane de polite de asigurare pentru inmormantare la 14 milioane de locuitori. Aceste polite acopera cheltuielile cu serviciile funerare, care sunt foarte scumpe in Olanda.
"Explicatia consta in faptul ca, in Olanda, este o rusine sa nu iti poti inmormanta rudele, astfel incat parintii le cumpara copiilor asigurari de inmormantare. Ulterior, copiii uita de aceste polite si isi cumpara altele, astfel incat numarul total al politelor este mai mare decat numarul locuitorilor", a explicat Boon.
Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, spune ca, pe langa schimbarea mentalitatii populatiei in ceea ce priveste asigurarile de viata, un rol important in impulsionarea acestei piete il are statul. "Dincolo de educatie, un rol important pe care statul inca nu si l-a asumat ramane parghia legislativa, pe care a utilizat-o destul de rar pentru a stimula cresterea industriei de asigurari. De ce? Probabil pentru ca noi, cei din Legislativ, nu intelegem inca foarte bine rolul acestei piete in constructia securitatii financiare a populatiei. Cea mai importanta parghie care inca nu a fost utilizata este cea fiscala", afirma Iordache.
Ea spune ca va propune un amendament la proiectul de modificare a Codului fiscal care sa prevada deductibilitatea primelor de asigurare in limita a 200 de euro pe an. Proiectul ar putea intra in dezbaterea Camerei Deputatilor saptamana viitoare.
Deductibilitatea primelor platite pentru asigurarile de viata este asteptata si de marile companii care cumpara polite de asigurare pentru angajati. De exemplu, Lafarge Romcim, care a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 176 de milioane de euro, a incheiat polite de asigurare de viata pentru toti cei 1.400 de angajati ai sai. Prima de asigurare este platita de companie, iar impozitul aferent - de angajat, potrivit lui Gabriel Matauan, director de resurse umane si relatii publice al companiei.
Politele de asigurare cumparate de companie acopera riscul de deces si cel de invaliditate totala sau partiala din orice motiv, suma asigurata pentru fiecare angajat fiind egala cu salariul pentru doi ani.
"Lucram intr-o industrie cu grad de risc mediu spre ridicat, de aceea am hotarat ca trebuie sa avem asigurari de viata pentru toti angajatii. Am optat pentru un produs de grup, dar cu sume asigurate individuale, care sa fie usor de administrat, pentru ca nu putem angaja o persoana care sa se ocupe doar de acest produs", spune Matauan.
Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, crede ca asigurarile de viata ar trebui sa fie deductibile pentru a face fata concurentei venite din partea pensiilor private.
"In scurt timp asigurarile de viata vor intra in competitie cu pensiile private, de aceea trebuie rezolvata problema echitatii fiscale", a spus el.
Contributia la pensiile private va fi deductibila in limita a 200 de euro pe an.
Motivul pentru care numarul contractelor de asigurari de viata a crescut in 2005 fata de 2004 cu un milion, ajungand la 5,58 de miloane de contracte, este introducerea cotei unice de 16%.
"Cota unica a incurajat incheierea asiguarilor de viata, pentru ca au crescut resursele financiare ale populatiei. Acest tip de asigurari este un indicator clar al nivelului de viata", spune Crisan.
Pe de alta parte, introducerea cotei unice ar putea avea un efect negativ asupra pietei asigurarilor, intrucat intermediarii din domeniul asigurarilor sunt in mare parte IMM-uri.
"Va fi foarte greu pentru acestia sa treaca de la impozitul de 3% la cota unica de 16%", adauga presedintele CSA.
Asigurarile de viata au fost mult timp un instrument de economisire, iar trecerea acestora la functia lor de baza, cea de protectie, nu s-a facut inca in totalitate pe piata asigurarilor din Romania. Pentru realizarea acestui lucru este necesar un proces lung de schimbare a mentalitatii, de acceptare a riscurilor si de responsabilizare.
"Romanii nu ar mai trebui sa astepte protectia statului", spune Crisan.
Pe piata asigurarilor de viata s-a mentinut anul trecut fenomenul de concentrare a pietei, opt companii controland peste 88% din volumul tranzactiilor. Presedintele CSA nu crede insa ca vor mai fi intrari importante pe piata. "Intrarile spectculoase au fost intre 1995 si 2000", afirma el.
In 2005, primele brute subscrise din asigurari de viata au fost de 286 de milioane de euro, fata de 184 de milioane de euro in 2004.
Cererea de asigurari de viata este mult mai redusa decat cea de credite.
"Legile psihologice determina populatia sa isi satisfaca mai intai nevoile de pe treapta cea mai joasa a piramidei nevoilor, respectiv sa isi cumpere mai intai un aragaz, o masina, o casa si abia apoi o asigurare de viata. Pana nu vom trece de toate aceste etape, plasamentele populatiei in polite de asigurare vor avea o dimensiune redusa fata de alte tari", explica Florian Neagu, seful Serviciului Riscuri Macroprudentiale din cadrul Directiei Stabilitate Financiara a Bancii Nationale a Romaniei.
Ponderea imprumuturilor contractate de populatie in totalul creditului neguvernamental a crescut exponential in ultimii sase ani. Daca in ianuarie 2000 aceasta era de circa 1%, in prezent ponderea creditelor acordate persoanelor fizice in totalul creditului neguvernamental depaseste 35%.
"Aceasta evolutie este explicata de efectul de baza. S-a pornit de la un nivel destul de redus, deoarece populatia a avut acces tarziu la credite", afirma oficialul BNR.
Ponderea serviciului datoriei (rata si dobanda aferente creditului) in venitul anual al populatiei a ajuns la circa 8% la sfarsitul anului trecut, fata de mai putin de 4% la inceputul lui 2004.
"Este o situatie la nivel agregat si este foarte posibil ca multe persoane sa aiba datorii cu mult peste 7% din venituri", afirma Neagu.
Compania Lighthouse Research a realizat in aceasta primavara un studiu pentru a releva perceptia romanilor cu varste intre 25 si 55 de ani referitor la asigurarile de viata.
"Asigurarea de viata este asociata spontan cu o componenta investitionala. Aceasta este perceputa ca fiind valoroasa atat datorita avantajelor rationale oferite de asigurarile suplimentare, cum ar fi asigurarile suplimentare in caz de accident sau boala, cat si celor emotionale asociate, cum ar fi relaxarea, linistea sau sentimentul ca iti ajuti familia", sustine Alfred Dumitrescu, partener in cadrul Lighthouse Research.
Studiul a relevat ca asigurarea de viata simpla este un concept greu de inteles, indiferent de varsta si este perceputa de cei mai multi ca fiind nerelevanta sau utila doar celor cu ocupatii riscante. Asigurarea simpla de viata mai este asociata cu o obligatie impusa de banci la solicitarea unui credit sau cu mentalitatea occidentala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
