Ministerele au cheltuit mi liarde de euro în aceşti ani, dar investiţiile nu se văd în autostrăzi, în cana lizări mai bune sau în îmbu nătăţirea calităţii serviciilor publice. Creş-terea cheltuielilor s-a văzut până în 2010 - an în care a început restructurarea sectorului bugetar - în principal în dublarea numărului bugetarilor şi majorarea salariilor acestora, în paralel cu creşterea birocraţiei.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instituţia care primeşte an de an cei mai mulţi bani alocaţi Ministerului Transporturilor, a avut în perioada 2006-2011 bugete cumulate de peste 10 mld. euro şi a finalizat în acelaşi interval doar circa 165 de kilometri de autostrăzi. Dintre toate sectoarele economice, în sănătate este cel mai puţin vizibilă creşterea fondurilor alocate, românii fiind în general nemulţumiţi de calitatea serviciilor din unităţile publice de tratament. Sectorul educaţiei a rămas subfinanţat, iar reforma iniţiată de fostul ministru Daniel Funeriu a venit târziu, după 20 de ani în care legile educaţiei s-au schimbat de peste 100 de ori.
Dacă la începutul anilor 2000 veniturile şi cheltuielile bugetare totale erau de aproximativ 20 mld. euro, în ultimii ani s-au apropiat de 50 mld. euro.
"Dublarea cheltuielilor bugetare nu s-a reflectat din păcate în calitatea serviciilor publice în ultimul deceniu şi progresele înregistrate în anumite domenii sunt nesemnificative comparativ cu sumele uriaşe cheltuite în această perioadă. De dublarea cheltuielilor bugetare au beneficiat în special bugetarii, ale căror salarii au crescut exponenţial în ultimii 10 ani şi s-a reflectat şi în dublarea numărului bugetarilor, deşi populaţia nu a crescut în această perioadă, iar numărul salariaţilor chiar a scăzut pe total economie", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Însă, dublarea numărului salariaţilor din administraţia publică nu a condus la creşterea calităţii serviciilor oferite, cum ar fi fost logic, ci dimpotrivă la creşterea birocraţiei astfel încât să se justifice necesitatea unui număr cât mai mare de bugetari, a mai spus Hăncilă.
Lipsa de competitivitate a companiilor de stat este o altă problemă extrem de veche.
Aceste companii produc pierderi de zeci de milioane de euro şi apasă asupra bugetului, iar guvernele care s-au succedat nu i-au dat de capăt problemei. Introducerea managementului privat la aceste companii şi vânzarea unor pachete minoritare pe bursă care să aducă resurse pentru modernizare sunt foarte aşteptate.
Dintr-un anumit punct de vedere este normal să avem o creştere nominală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în ultimii 10 ani, datorită unei creşteri consistente a preţurilor, a inflaţiei, după cum aminteşte şi Eugen Sinca, analist al BCR.
Pe de altă parte, el spune că sunt multe lucruri de îmbunătăţit atât din punctul de vedere al eficienţei cheltuirii banului public, cât şi al modului în care sunt colectate veniturile bugetare.
"În România, cheltuielile de capital ca procent în PIB sunt peste media europeană, dar starea infrastructurii rutiere lasă mult de dorit. O soluţie ar fi finanţarea proiectelor de infrastructură din mai multe surse - bugetul naţional, fondurile europene, iar în unele cazuri fonduri private în cadrul unui parteneriat public-privat." Sinca a explicat că procesul riguros de selecţie a proiectelor la nivel european şi atenţia acordată de mediul privat de business calităţii proiectelor finanţate ar putea accelera construirea de autostrăzi în România. În acest sens este absolut necesară o prioritizare a proiectelor de investiţii în condiţiile presiunii asupra bugetului de stat şi renunţarea la cele care nu au o capacitate reală de a susţine creşterea economică pe termen lung.
În anii de creştere, România a beneficiat major de pe urma investiţiilor strănie pentru a-şi întări economia, însă în anii de criză, investiţiile străine s-au prăbuşit şi nu au fost sprijinite de investiţiile statului, care a cheltuit banii pe orice numai pe proiecte cere să aducă plusvaloare nu. Dacă în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii s-au înregistrat în ultimii ani progrese minore, care nu reflectă însă nevoile actuale ale economiei româneşti, cresc costurile de transport şi descurajează investiţiile străine, în ceea ce priveşte sănătatea şi învăţământul chiar s-a deteriorat calitatea acestor servicii, mai ales că nu s-a efectuat o reformă eficace a acestora, aminteşte Hăncilă.
Guvernul a început să-şi facă curat în propria ogradă, dar a susţinut prea puţin mediul privat astfel încât acesta să poată absorbi disponibilizările din sistemul public. În ultimii ani din economie au dispărut în jur de 700.000 de locuri de muncă, din care circa 200.000 în sectorul bugetar.
Ce s-a întâmplat cu veniturile
Statul nu a fost capabil să strângă cât mai mult din taxele care îi sunt datorate şi nu a avut suficienţi bani pentru modernizare şi cu atât mai puţin pentru învăţământ sau cercetare. De ani de zile România îşi propune şi nu reuşeşte
să majoreze gradul de colectare a încasărilor bugetare, care bat pasul la 32-33% din PIB.
"Deşi a crescut alert numărul de salariaţi din administraţia publică, România nu a reuşit să facă progrese nici în ceea ce priveşte gradul de colectare a taxelor şi impozitelor, rămânând printre codaşele UE în privinţa ponderii veniturilor bugetare în PIB, deşi avem un nivel ridicat al taxelor şi impozitelor", a amintit economistul de la Volsbank.
Priorităţile autorităţilor ar trebui să fie atragerea fondurilor europene, prioritizarea şi creşterea eficienţei investiţiilor publice, îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor buge tare, crearea de locuri de muncă, eficientizarea companiilor de stat, dar şi continuarea reformelor şi a acordului cu FMI şi Comisia Europeană, pentru a beneficia în continuare de încrederea pieţelor externe şi a agenţiilor de rating, după cum spun analiştii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
