Creditul guvernamental total, contractat sub diverse forme deGuvern şi de administraţiile locale de pe piaţa locală, a scăzut înaugust cu aproape 1% faţă de iulie, fiind pentru a doua oară cândînregistrează o scădere lunară anul acesta, prima fiind îniunie.
Viteza anuală de creştere a soldului împrumuturilor luate destat de la băncile locale a încetinit la 21,9%, faţă de aproape 43%în iunie, respectiv 22,2% în iulie.
La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental a ajuns la54,5 mld. lei (12,8 mld. euro), nivel mai mult decât triplu faţă desfârşitul lui 2008.
Încă de la începutul lui 2009, de când Guvernul şi BNR auînceput să admită că şi în România este criză şi recesiune,autorităţile au tot vorbit despre perspectiva diminuării prezenţeistatului ca un burete uriaş pe piaţa bancară astfel încât să rămânămai multe lichidităţi pentru creditarea sectorului privat.
Chiar şi acordul cu FMI şi UE de 20 mld. euro a fost prezentatdrept o soluţie care să conducă în cele din urmă la eliberarea deresurse pe care băncile să le orienteze spre credite destinatecompaniilor şi persoanelor fizice.
În pofida declaraţiilor succesive, creditul guvernamental nu afăcut decât să crească în salturi spectaculoase de la un trimestrula altul şi chiar de la o lună la alta.Emisiuni de titluri de stat,credite luate de ministere sau de primării, obligaţiuni emise demunicipalităţi, toate s-au umflat până la un total de peste 50 demiliarde de lei la sfârşitul lunii martie 2010. În decembrie 2007creditul guvernamental nu depăşea 10 mld. lei.
S-a ajuns astfel la situaţia în care creditul privat să scadă dela o lună la alta, în timp ce creditul luat de stat a continuat săurce.
La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental înregistra ocreştere anuală de 21,9%, în timp ce creditul privat de-abiaconsemna un plus de 4,5%, adică o scădere de 2,8% în termeni realifaţă de august 2009.
Foamea de bani a statului s-a dovedit a fi imposibil de potolitîn contextul incapacităţii de control al cheltuielilor. Nicialocarea directă de fonduri de la FMI spre "groapa" deficituluibugetar - în mod excepţional faţă de regulile instituţiei, niciinjecţiile de 3,65 mld. euro primite până în prezent de la ComisiaEuropeană tot pentru finanţarea deficitului nu au putut temperaapetitul statului pentru finanţări de la băncile locale.
Principalul motor de creştere a soldului credituluiguvernamental au fost emisiunile de titluri de stat pentrufinanţarea deficitului şi refinanţarea datoriilor scadente. Aşa seface că scăderea survenită în august a avut loc în contextul încare Ministerul Finanţelor a avut programată atragerea a 4,6 mld.lei de la bănci, însă nu a ridicat decât 3 mld. lei pe bazastrategiei de a refuza să plătească dobânzi mai mari de 7% pean.
A doua jumătate a anului 2009 a marcat însă şi o creştereexplozivă a creditelor contractate de administraţiile publice.Conform raportărilor BNR, în această categorie sunt incluseadministraţia centrală, administraţiile locale, administraţiilesistemelor de asigurări sociale.
Dacă în iunie 2009 soldul creditelor atrase de aceste entităţise ridica la aproximativ 5,3 mld. lei, în septembrie 2009 soldulrespectiv era deja dublu, iar la sfârşitul anului trecut ajunsesela 11,3 mld. lei (2,7 mld. euro). Această creştere s-a temperat înprimele luni din 2010, însă nu a încetat, astfel că în luna iunie afost atins un vârf istoric de 11,8 mld. lei.
August a fost a doua lună consecutivă de scădere pe acestsegment al îndatorării publice, soldul creditelor contractate deadministraţiile publice scăzând la 11,1 mld. lei.
Această evoluţie a avut loc în contextul în care Guvernul nu areuşit decât cu mare întârziere şi cu mare greutate să impună ofrânare a cheltuielilor făcute de administraţiile locale. Înprimele luni ale anului acestea aveau creşteri de cheltuieli şi depeste 20% faţă de perioadele corespunzătoare ale lui 2009, pentruca inclusiv în luna iulie să înregistreze o majorare de aproape 8%.În timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii ale bugetului de statau scăzut cu aproape 25% faţă de primele şapte luni din 2009.
De-abia din cauza dobânzilor în creştere cerute de bănci statula început să ia mai puţini bani, iar luna viitoare se pregăteşte săiasă pe piaţa externă cu un program nou de finanţare prin titluripe termen mediu. Dacă programul va avea succes în rândulinvestitorilor străini, în sfârşit se va putea vorbi despre orestrângere a prezenţei statului pe piaţa creditului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
