CEC trebuie sa-si pastreze "nisa clara" pe zona persoanelor fizice si a IMM-urilor, insa fara a lasa deoparte zona corporate, afirma Radu Ghetea, noul presedinte al bancii numit vineri de Ministerul Economiei si Finantelor, actionarul unic.
Ghetea lasa in seama proprietarului bancii prezentarea strategiei care ar urma sa fie aplicata la CEC in perioada urmatoare, mentionand doar ca principala tinta ar fi "eficientizarea" bancii.
"Strategia pentru CEC va fi prezentata de ministrul finantelor in zilele urmatoare. Principala tinta va fi eficientizarea, ceea ce va constitui o sarcina deosebit de complexa pentru ca incumba foarte multe aspecte - soliditatea bancii, profitul, cota de piata", a declarat pentru ZF Radu Ghetea.
Dupa o cariera bancara de 35 de ani, din care ultimii 13 la Alpha Bank, Ghetea considera ca experienta acumulata a fost argumentul hotarator in momentul in care i s-a propus sefia CEC. Pana sa preia conducerea CEC, Ghetea era presedintele Consiliului de Administratie al Alpha Bank, dupa ce pana la sfarsitul lui 2006 ocupase functia de prim-vicepresedinte executiv.
El crede ca nu va dura prea mult obtinerea de la BNR a autorizatiei pentru noua functie de la CEC. "Eram deja conducator de banca. Sper sa nu tina prea mult pentru a putea obtine drept de semnatura".
Ghetea spune ca ar avea nevoie de doua-trei saptamani pentru a-si face o imagine asupra bancii. "Va trebui sa vad foarte atent care este structura de organizare, care sunt locurile inguste si resorturile unde putem umbla".
Ghetea mai are doi ani de mandat la sefia Asociatiei Romane a Bancilor, insa deocamdata nu-si pune problema renuntarii la functie dintr-o eventuala lipsa de timp. Noul sef al CEC afirma ca banca are o nisa clara pentru persoane fizice si IMM-uri. "Avand in vedere structura si dezvoltarea teritoriala, cred ca aceasta nisa nu trebuie pierduta".
Cea mai mare parte a experientei lui Ghetea este in zona serviciilor bancare corporate. "Nu cred ca activitatea corporate trebuie lasata deoparte la CEC. Totul va depinde de strategia pe care o va stabili actionarul CEC, insa dincolo de toate va prevala eficientizarea bancii".
Eugen Radulescu, predecesorul sau, afirma ca in aprilie CEC a obtinut un profit brut de 16 mil. lei, dupa ce in primul trimestru a realizat un profit brut de 24 mil. lei (circa 7 mil. euro), in crestere cu 60% fata de aceeasi perioada din 2006.
Ghetea spune ca se gandeste continuu la potentiali membri ai echipei cu care sa lucreze la CEC, insa nu poate avansa propuneri inainte ca strategia pentru banca sa fie definitivata si sa stie exact de ce fel de oameni va avea nevoie pentru a o aplica.
Ghetea cumuleaza functia de presedinte executiv cu cea de presedinte al CA, desi la inceputul anului Ministerul Finantelor avea in vedere separarea conducerii executive a bancii de functiile de administrare-supraveghere prin infiintarea unui Consiliu de Supraveghere. Tot atunci au aparut public si primele semnale privind perspectiva inlocuirii lui Eugen Radulescu de la sefia CEC. Acesta fusese instalat in functie in martie 2005 de Ionut Popescu, primul ministru de finante liberal din legislatura inceputa la sfarsitul lui 2004. Radulescu a avut drept mandat principal pregatirea bancii pentru privatizare in paralel cu oprirea pierderilor si a declinului constant al cotei de piata.
Privatizarea a esuat insa in decembrie 2006, cand Guvernul a hotarat sa opreasca procesul dupa ce una dintre cele doua banci ramase in cursa finala, OTP Bank, nu a mai depus o oferta imbunatatita, iar pretul de 560 milioane euro oferit de National Bank of Greece a fost considerat prea mic. Premierul Calin Popescu-Tariceanu si-a asumat decizia, afirmand ca a avut "ultimul cuvant".
In martie, premierul a vorbit pentru prima data intr-un interviu acordat ZF despre "problema de management" de la CEC. "Trebuie adus un management performant. (...) Banca are o sansa sa fie redresata daca este condusa de o echipa cu mult simt comercial", spunea Tariceanu, invocand inclusiv varianta angajarii unor bacheri straini pe baza unui contract de management cu tinte de performanta bine definite. Pana la urma, la cinci luni de la esecul privatizarii, a fost ales Radu Ghetea, secondat de Cristian Tudorancea, care pastreaza functia de vicepresedinte detinuta in timpul mandatului lui Radulescu. Ramane de vazut care vor fi ceilalti membri ai echipei de conducere si ce tinte de performanta vor avea de atins.
Ministrul Finantelor, reprezentantul statului ca unic actionar al CEC, continua astfel traditia schimbarilor frecvente ale conducerii CEC, dupa 1990 succedandu-se noua garnituri de management.
"Ca urmare a schimbarilor dese, s-a creat o imunitate la schimbare pe principiul 'apa trece, pietrele raman', ceea ce a ingreunat foarte mult procesul de restructurare a CEC. A fost un adevarat blestem dupa 1990. Am reusit insa sa zgaltaim aceasta imunitate si sa transformam o institutie birocratizata si destructurata, colectoare de impozite si taxe, intr-o banca", a declarat pentru ZF Eugen Radulescu, fostul presedinte al CEC.
Inainte de a prelua conducerea CEC, Radulescu fusese consilier pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Dupa doi ani la CEC, el spune ca isi va continua cariera in sectorul bancar privat, sustinand ca BNR reprezinta "o etapa prin care am trecut".
"Nu inseamna ca daca guvernatorul imi va cere sa ma duc inapoi, as refuza, insa cred ca as putea mai mult de-atat", afirma Radulescu. El se declara multumit ca in doi ani a introdus un sistem informatic la CEC, alaturi de carduri, produse in valuta si o gama completa de credite. Cu toate acestea, la sfarsitul anului trecut CEC a alunecat pe locul noua in clasamentul activelor bancare, cu o cota de piata de 4,1%, fata de 4,4% in 2005, potrivit datelor raportate la BNR.
Radulescu spune ca la CEC trebuia schimbate multe, insa echipa din care au mai facut parte Gabriela Tudor si Vasile Ifrim a lucrat sub o dubla presiune, data atat de procesul de privatizare, care nu permitea angajarea unor procese prea ample, cat si de restrictii in privinta inregistrarii de pierderi financiare. De-abia la sfarsitul anului trecut, dupa esuarea privatizarii, Guvernul a recapitalizat CEC au aproape 150 de milioane de euro, in conditiile in care solvabilitatea bancii scadea rapid.
Activele CEC au urcat cu 6,5% in primul trimestru al acestui an fata de decembrie, pana la 7,5 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro), in conditiile in care volumul creditelor acordate clientelei a urcat cu 60% fata de martie anul trecut, pana la 3,5 miliarde lei (un miliard de euro).
In ciuda zvonurilor insistente privind inlocuirea sa, Radulescu a continuat sa vorbeasca despre planuri ambitioase privind infiintarea unui grup financiar in jurul CEC, inclusiv despre reluarea unui proiect mai vechi de creare a unei banci de locuinte. Ramane de vazut daca strategia noului ministru al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, va include astfel de tinte.
Sambata, el a facut o declaratie care i-ar putea pune pe ganduri pe oficialii europeni responsabili cu concurenta, precum si pe investitorii straini, sugerand ca investitorii romani interesati de CEC ar putea fi favorizati la o eventuala reluare a procesului de privatizare. "CEC va ramane banca de stat cel putin inca un an. Daca vom lua in viitor decizia privatizarii, se va face intr-o formula care sa dea satisfactie capitalului national. Exista deja solicitari din partea unor patronate romanesti in acest sens", a spus Vosganian, citat de Mediafax. In precedentul proces de privatizare nu s-a inscris niciun investitor roman.
Numarul bancilor cu capital privat autohton a scazut constant in ultimii ani, dupa falimentele din anii '90, ramanand pe piata Banca Transilvania, cu manager strain si BERD actionar semnificativ, Banca Carpatica si Libra.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
