Din septembrie de când lumea financiară internaţională a intrat într-o nouă serie de turbulenţe accentuate, cursul leu/euro a atins de două ori pragul de 4,35 lei pentru un euro, însă imediat a dat înapoi.
În ciuda impactului vizual/psihologic pe care îl are trecerea de la cursuri de 4,2 la 4,3 lei/euro, deprecierea leului în raport cu euro de-abia s-a apropiat de 3% în perioada amintită, în timp ce în cazul forintului maghiar s-a dus chiar spre 10%.
De asemenea, zlotul polonez a înregistrat şi deprecieri de peste 6% din cauza retragerilor de capital străin.
Dacă în cazul comparaţiei cu Ungaria evoluţia este explicabilă inclusiv prin faptul că ţara vecină este percepută drept semnificativ mai riscantă decât România, în cazul Poloniei mişcările de curs au fost determinate inclusiv de volumele mult mai mari de capital străin atrase de o piaţă financiară mult mai dezvoltată decât cea locală.
După cum au arătat ultimele date privind balanţa de plăţi externe a României, interesul investitorilor străini a fost foarte scăzut în iulie şi august, iar pe zona investiţiilor de portofoliu în ambele luni au fost consemnate ieşiri nete de capital.
În acelaşi timp, stabilitatea relativă a leului este explicată de dealeri şi prin intervenţii indirecte ale BNR, inclusiv decizia din septembrie de manţinere a dobânzii-cheie la 6,25% pe an fiind privită prin prisma politicii băncii centrale de a menţine o stabilitate a cursului care să nu arunce în aer portofoliile de credite în valută, predominante la nivelul pieţei.
"Noi am reuşit totuşi să ţinem leul la o depreciere care nu a depăşit 2%", a declarat ieri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax.
În Polonia şi Ungaria monedele au înregistrat şi deprecieri, dar şi aprecieri semnificative datorită adâncimii mult mai mari a pieţelor, în timp ce cursul leu/euro s-a mişcat într-un interval mult mai restrâns, dar rămâne la peste 4,30 lei/euro.
Erste/BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, vede o relaxare treptată a presiunii asupra leului în primele nouă luni ale anului viitor, astfel că în martie prognozează un curs de 4,27 lei/euro, pentru ca în septembrie euro să ajungă la 4,22 lei.
Chiar dacă au redus de la 2,9% la 1,9% prognoza de creştere economică pentru 2012, analiştii BCR se aşteaptă ca acordul cu FMI să continue, iar Banca Naţională va menţine dobânda-cheie la 6,25% şi pe parcursul anului viitor în contextul unui mediu extern marcat de incertitudini şi al conjuncturii electorale.
În schimb, austriecii de la Raiffeisen se aşteaptă ca leul să rămână sub presiune până la sfârşitul acestui an şi mai departe în prima jumătate din 2012. Astfel, prognozează pentru decembrie 2011 un curs de 4,35 lei/euro, iar acest nivel ar urma să se menţină şi în iunie 2012, pentru ca în septembrie anul viitor să coboare uşor la 4,30 lei/euro.
Ei anticipează un prim trimestru dificil în 2012 pentru forint, dar mai ales pentru zlotul polonez pentru care prognozează depreciere până la un curs de 4,45 zloţi/euro.
"Ne aşteptăm ca evoluţiile externe să rămână principalul factor care influenţează mişcarea cursului leu/euro. Este de luat în calcul o înclinaţie spre depreciere de fiecare dată când se deteriorează sentimentul investitorilor de pe pieţele externe."
RBS România vede cursul de final de an la 4,30 lei/euro, nivel despre care spune că este perceput în piaţă drept un prag-suport puternic şi care s-a consolidat având în vedere ultimele evoluţii ale cursului de schimb.
O variabilă importantă pentru leu/euro va fi în opinia analiştilor băncii britanice rezultatul misiunii FMI/Comisia Europeană care începe săptămână viitoare la Bucureşti şi care ar putea lansa comentarii critice mai dure referitoare la încetineala reformelor făcute de Guvern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
