Deprecierea leului din luna iulie a fost accentuată de situaţia politică din România, imaginea negativă indusă de acţiunile actualului guvern, criticate de altfel şi de înalţi oficiali externi, reflectându-se într-o reacţie agresivă a cumpărătorilor de valută pe fondul unei oferte de valută scăzute sau chiar inexistente, comentează Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank.
Cursul a trecut astăzi pragul de 4,6 lei/euro la oficial, în timp ce pe piaţa interbancară maximul istoric s-a dus la 4,64 lei/euro. În ultimele trei săptămâni leul s-a depreciat cu 3,5% faţă de euro, iar de la începutul anului moneda naţională a pierdut 6,5% faţă de euro.
"Tranzacţiile pe piaţa valutară au fost preponderent de natură comercială. În plus, faptul că banca centrală a stat întotdeauna deoparte în cazul unui contex politic tensionat, intervenţiile reduse sau inexistente pe piaţa valutară în luna iulie pot fi explicate astfel. Consider că demiterea preşedintelui a fost o acţiune mai puţin importantă decât modalitatea prin care s-a încercat facilitarea acestui proces. Reducerea încrederii, precum şi lipsa unei perspective clare ţin departe capitalul străin şi poate determina chiar şi ieşiri".
Molnar apreciază că perspectiva rambursării a circa 4 mld. de euro către FMI în 2013 poate fi un motiv pentru care banca centrală să fie mai puţin activă pe piaţa valutară, cu atât mai mult cu cât contextul intern şi internaţional rămâne incert.
Balanţa de plăţi a României pe primele cinci luni (neincluzând efectele tensiunilor politice recente) reflectă deja o deteriorare a fluxurilor de capital cu exteriorul. România continuă să creeze deficit de cont curent, investiţiile străine directe continuă să se deterioreze (gradul de acoperire a deficitului scăzând semnificativ), investiţiile de portofoliu de asemenea, iar în balanţa datoriilor se observă ieşiri nete de capital (rambursarea datoriilor către exterior fiind mai mari decât intrările noi). În plus, în cazul intrărilor nete de capital, guvernul a fost agentul beneficiar de la începutul anului (fonduri europene - atât rambursări efective, cât şi avansuri; bonduri emise pe pieţele externe), valuta intrând în rezervele administrate de BNR, explică Molnar.
"Este drept că în balanţa de plăţi există şi poziţia erori şi omisiuni destul de mare şi pozitivă în prezent, ceea ce ar însemna că fie deficitul extern ar fi mai redus, fie intrările de capital ar fi mai mari".
În opinia economistului RBS Bank, lipsa încrederii investitorilor va face şi mai dificilă refinanţarea vechilor datorii, precum şi finanţarea deficitelor nou create, iar performanţa în cazul absorbţiei de fonduri europene este mult redusă faţă de planurile anunţate de guvern.
Molnar observă că nivelul intrărilor nete de capital sunt semnificativ mai reduse comparativ cu deficitul extern creat, ceea ce ar însemna că în lipsa utilizării rezervelor valutare, România va trebui să-şi ajusteze poziţia externă. "Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin preţ creşte comparativ cu cea a importurilor, iar scăderea cererii interne ar acţiona în plus asupra deteriorării importurilor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
