Ministerul Economiei si Finantelor va redeschide emisiunea de euro-obligatiuni derulata in primavara doar in cazul in care conditiile de pe pietele externe - respectiv nivelul lichiditatilor si costul la care pot fi atrase fonduri - vor fi favorabile.
"Noi monitorizam evolutiile din piata si avem un contact permanent cu lead-managerii emisiunii si cu mediile investitionale pentru a profita de o eventuala fereastra de oportunitate care ar putea aparea, desi nu se intrezareste una prea curand", a comentat pentru ZF Stefan Nanu, seful Trezoreriei.
Finantele au vandut in iunie obligatiuni de 750 de milioane de euro pe pietele internationale, la un randament mediu de 6,5% pe an.
Alternativa redeschiderii emisiunii de obligatiuni a fost adusa in discutie de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Eugen Teodorovici, care a aratat recent ca operatiunea ar putea sa aiba loc la sfarsitul lui octombrie sau inceputul lunii noiembrie.
Potrivit prospectului emisiunii din iunie, plafonul pentru sumele atrase era de 1 miliard de euro, insa statul a atras o suma mai mica, in conditiile in care perioada de subscriere a fost limitata la numai doua ore, deoarece randamentele cerute de investitori incepusera sa urce. De altfel, la niveluri mai ridicate ale randamentelor incepusera sa fie interesate de euro-obligatiuni si fondurile speculative americane. Ofertele totale de cumparare de titluri s-au ridicat atunci la 1,3 miliarde de euro. Astfel, statul mai poate imprumuta pana la 250 de milioane de euro, in cazul unei redeschideri.
Emisiunea din iunie a fost plasata la un pret cu 170-175 de puncte de baza peste referinta - rata medie swap in euro la zece ani. In ultimele saptamani rata de swap pentru obligatiunile romanesti (care indica riscul de credit perceput de investitori) a urcat insa peste 200 de puncte de baza, pe fondul aversiunii fata de activele considerate riscante, dupa turbulentele care au zdruncinat din nou pietele internationale. In urma cu doi ani prima de risc perceputa era mult mai mica. Spre exemplu, muncipalitatea Bucuresti a vandut obligatiuni in euro in 2005 la un randament mediu de 4,125% pe an.
"In general o astfel de operatiune este considerata fezabila daca pretul obtinut de emitent la redeschidere este superior celui de la lansare - ceea ce corespunde unui randament mai mic. In momentul de fata sentimentul investitorilor este destul de negativ fata de emitentii emergenti, cu un rating mai scazut si implicit un risc de credit mai mare, suprapunandu-se totodata cu o lipsa de lichiditate pentru astfel de tranzactii", remarca Nanu.
In cazul in care Trezoreria va avea nevoie de fonduri in contextul adancirii deficitului bugetar, iar conditiile de pe pietele externe nu vor fi favorabile, Nanu spune ca se va apela la emisiuni pe piata interna, dar si la trageri din creditele contractate pentru finantarea diferiterilor proiecte.
Finantele au platit in ultimele saptamani randamente de pana la 11% pe an pentru a imprumuta lei de la bancile locale. Cu toate acestea, sumele atrase in cadrul licitatiilor au fost mult mai mici decat volumele planificate, iar in unele ocazii statul a respins chiar integral ofertele de cumparare de titluri, considerand ca randamentele cerute erau prea mari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
