Costul creditului in lei creste mai repede decat cel la valuta orice s-ar intampla, chiar si dupa deprecierea consistenta a monedei nationale, sustine Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank.
"Alarma pe creditul in valuta este falsa sau nu este bine justificata. Paradoxal, deprecierea leului aduce cresterea dobanzii, care oricum era mult mai mare decat la euro. Cifrele arata ca un credit in euro este mai ieftin chiar si dupa deprecierea leului, iar clientii vad asta si cererea pentru finantari in euro a continuat sa creasca. Riscul valutar se transforma in risc de dobanda si in risc de euroizare a economiei si aceasta este mai degraba o problema pentru BNR, decat pentru clienti. Pana la urma euroizarea nu ar fi atat de rea pentru ca ar pune presiune pentru grabirea adoptarii euro ca moneda", comenteaza Negritoiu.
Seful ING afirma ca experienta ultimelor luni a dovedit ca piata rezista la o depreciere a leului si de 20-25%, asa cum aratasera si testele de risc anterioare. El afirma in continuare ca nu exista pe piata un pret pentru finantarile in lei pe durate mai mari de o luna, care sa incurajeze bancile sa dea credite in lei pe baza unui pret bine determinat in timp.
"In loc sa vocifereze ca se duc clientii spre finantari in euro, BNR ar putea sa sprijine formarea unui pret al leilor pe termen mai lung. Acum nu avem decat sa acordam credite in lei pe baza pretului overnight, care este atat de volatil." In acelasi timp, Negritoiu sustine ca rezervele minime obligatorii cerute bancilor de BNR pot fi privite doar ca o sursa de bani ieftini pentru banca centrala, respectiv o sursa de profit.
"Daca rezervele sunt un instrument de politica monetara, ar trebui sa fie pretuite de BNR la nivelul pietei monetare. In situatia actuala, sunt un instrument irelevant pentru piata. Daca tinem acolo 40% din resursele in valuta, macar sa ne dea dobanda pietei in schimb si asa am avea doar o problema de lichiditate, nu si de cost."
Si Albert Roggemans, seful retailului ING, se plange ca nu exista o referinta pentru pretul creditelor in lei, in absenta unor dobanzi stabile. In plus, el sustine ca piata creditului in general "nu este cea mai transparenta".
Cat priveste costul creditelor ipotecare in euro, Roggemans afirma ca ING nu il raporteaza la un parametru international, precum EURIBOR, insa se angajeaza sa practice aceleasi rate de dobanda si pentru creditele noi si pentru cele vechi. "Aceasta este garantia pe care le-o dam clientilor."
El spune ca banca nu se grabeste sa majoreze substantial dobanda la creditele in euro, desi prima de pret la finantarile atrase din afara a crescut vibizil pentru Romania, accesul la resurse fiind "mai dificil". Cel putin deocamdata, dobanda la creditul ipotecar in euro a urcat de la 6,8% la 7,25%. "Vom mai astepta sa vedem unde se asaza dobanzile pentru Romania, pentru ca in retail clientii au nevoie de stabilitate. Cred ca prima de risc va mai scadea, in prezent fiind alimentata inclusiv de cererea mare de finantare pentru real-estate", afirma seful retailului ING.
De altfel, olandezii sunt presati sa ramana competitivi pe piata, avand in vedere planul ambitios de atragere de clienti, in special pe zona de retail. Dupa ce a incheiat anul trecut cu un portofoliu de putin peste jumatate de milion de clienti, ING si-a propus sa ajunga la 750.000 pana in decembrie 2008. Acestia sunt pasi in cadrul unei strategii de 4 ani anuntata in 2006, care prevedea ca pana in 2010 banca sa ajunga sa aiba un milion de clienti.
Daca ING era o banca preponderent de corporate si perceputa ca elitista pe zona de retail, Misu Negritoiu anunta la inceputul mandatului in 2006 ca trebuie sa o transforme intr-o banca universala. Astfel, retail-ul (incluzand clientii individuali si firmele de mici dimensiuni) ar trebui sa egaleze corporate-ul ca pondere in afacerile bancii pana in 2010. Pentru aceasta, ING a investit puternic in dezvoltarea unei retele de unitati de retail. Olandezii au implementat in 2004 un model de unitate bancara de mici dimensiuni dedicata clientilor de retail si operata in regim de franciza, care a permis atenuarea presiunii pe costuri.
La sfarsitul anului trecut, banca opera o retea de 147 de unitati de retail (ING Office), iar numarul acestora va ajunge la 250 pana in 2010. In paralel, reteaua de sucursale dedicate clientilor corporativi (wholesale) va fi extinsa la 45 pana in 2010, fata de 29 in decembrie trecut. Misu Negritoiu spune ca anul acesta va fi consolidata oferta bancii si vor fi lansate produse noi.
Pentru clientii corporativi vor fi introduse noi structuri de finantare pe real-estate si produse derivative, iar ING va oferi si servicii de custodie pentru fondurile de pensii.
In paralel, oferta de retail va fi extinsa cu produse de finantare pentru IMM, in timp ce clientii de private-banking vor avea acces la produse structurate.
Totodata, vor fi dezvoltate si noi canale de distributie - aplicatii de credite pe internet, iar serviciul de internet-banking (home-bank) va fi dezvoltat, urmand sa permita si realizarea de plati in valuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
