Pensia privata obligatorie, pe care o vor primi persoanele care contribuie la un fond din pilonul II, va reprezenta doar 22% din venitul total de dupa pensionare, mult sub nivelul din alte state care au adoptat acest sistem, din cauza nivelului redus al contributiilor, afirma Mihai Seitan, consilier de stat pentru munca si protectie sociala al primului-ministru si fost presedinte al Casei Nationale de Pensii.
In Slovacia, pensia privata obligatorie are o pondere de peste 50% in venitul de dupa pensionare, in Polonia - de 49%, in Bulgaria - de 38%, iar in Ungaria - de 28%.
"Noi stam foarte prost, avem doar 22%, avand in vedere nivelul redus al contributiei si inghetarea acesteia la 2% din salariu", spune Seitan, unul din oamenii-cheie din reforma sistemului de pensii.
Sistemul de pensii private a fost lansat in septembrie 2007, cu o campanie initiala de aderare a angajatilor la fondurile obligatorii (pilonul II) care a durat patru luni, iar in mai 2008 au fost colectate primele contributii.
Pentru primul an, 2008, nivelul contributiei a fost stabilit la 2% din salariul brut al angajatilor care au aderat la fonduri (obligatoriu cei cu varste de sub 35 de ani si facultativ cei care au intre 35 si 45 de ani), urmand sa fie majorat cu 0,5 puncte pe an, pana la 6% in opt ani, adica in 2016. Din cauza inrautatirii situatiei economice, Guvernul a decis ca anul acesta contributia la fondurile private de pensii sa nu mai fie majorata la 2,5%, ramanand la nivelul de anul trecut, de 2%.
Astfel vor veni mai multi bani la bugetul asigurarilor sociale de stat, in conditiile in care sumele care merg la fondurile de pensii private se scad din contributiile la acest buget.
In alte tari ponderea pensiei private obligatorii in venitul de dupa pensionare este mai mare deoarece si contributia platita de angajati este mai mare decat cea din Romania. In Ungaria, de exemplu, contributia la fondurile de pensii obligatorii este de 8% din salariul brut, iar in Polonia de 7,3%.
Fondurile au pierdut insa multi bani in ultima perioada din cauza turbulentelor de pe pietele financiare.
"Este evident ca actuala criza a afectat atat pensiile din sistemul public, cat si pe cele din sistemul privat. In primul rand, activele au o variatie extraordinar de rapida a pretului, iar recuperarea pierderilor se face relativ greu", explica Seitan.
In ultimul an, fondurile de pensii din intreaga lume au pierdut masiv, insa cele din Romania au avantajul ca abia si-au inceput activitatea si in momentul in care au aparut turbulentele de pe pietele internationale, banii clientilor erau plasati in cea mai mare parte in titluri de stat si depozite bancare, astfel incat toate fondurile, cu exceptia unuia, sunt pe plus.
In Polonia, activele fondurilor de pensii au scazut cu peste 17%, in Ungaria cu 35%, in Slovacia cu 12%, iar in Croatia cu 14%. Statele unde activele au scazut cel mai mult sunt Lituania (-48%), Peru (-47%) si Chile
(-46%). In Romania, randamentul mediu anualizat al fondurilor a fost de 11% in 2008.
"Exista si un impact asupra pensiilor publice: scad contributiile, deoarece sunt multi someri si, chiar daca si somerii platesc CAS (contributii de asigurari sociale - n.r.), acestea sunt mai reduse. De asemenea, scade salariul, iar cheltuielile in sistemul public cresc, deoarece multi someri cauta sprijinul statului si se pensioneaza anticipat", spune consilierul primului-ministru.
In primele luni din acest an au avut loc peste 30.000 de disponibilizari, iar pentru perioada aprilie-octombrie au mai fost anuntate peste 20.000.
"Foarte multi din cei care intra in somaj aleg sa se pensioneze anticipat sau din cauza de invaliditate, ceea ce creeaza o presiune teribila asupra bugetului. In ultimii ani pensionarile anticipate s-au triplat anual, lucru care are efecte serioase asupra sistemului."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
